Proverbe 27
1 Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
Pa vin ògeye sou bagay demen, paske ou pa konnen kisa yon jou ka pote.
2 Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
Kite yon lòt moun ba ou lwanj, e pa fè ak pwòp bouch ou. Kite l fèt pa yon ou pa konnen, e pa de pwòp lèv ou.
3 O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
Yon gwo wòch lou ak sab gen pwa; men moun ensanse k ap anmède a pi lou pase yo tou de.
4 Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
Fachez rèd fè move. Kòlè se yon inondasyon. Men se kilès ki ka kanpe devan jalouzi.
5 Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
Repwòch ki klè pi bon pase lanmou ki kache.
6 Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
Fidèl se blese a yon zanmi; men twonpri se bo a yon ènmi.
7 Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
Moun vant plen rayi siwo myèl; men pou sila ki grangou, nenpòt bagay anmè vin dous.
8 Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
Tankou yon zwazo ki egare nich li, se konsa yon nonm ki mache lwen kay li.
9 Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
Lwil ak pafen fè kè kontan; se konsa konsèy a yon nonm dous pou zanmi li.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
Pa abandone pwòp zanmi ou, ni zanmi a papa ou. Pa ale lakay frè ou nan jou malè ou. Pi bon se yon vwazen toupre pase yon frè ki byen lwen.
11 Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
Sèvi ak sajès, fis mwen, e fè kè m kontan pou m kab reponn sila ki repwoche mwen an.
12 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Yon nonm ki saj wè mal e li kache kò l; men sila ki fou a avanse pou peye pri a.
13 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Pran vètman li lè l sèvi garanti pou yon enkoni, e pou yon fanm adiltè, kenbe mesye a menm kon garanti a.
14 Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
Sila ki beni zanmi li ak gwo vwa bonè maten an, sa va rekonèt kon madichon pou li.
15 O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
Dlo k ap degoute san rete nan jou gwo lapli avèk fanm k ap fè kont san rete sòti menm jan:
16 Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
Sila ki ta anpeche fanm sa a, vle anpeche van, oswa sezi lwil ak men dwat li.
17 Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
Se fè ki file fè; se konsa yon nonm file zanmi l.
18 Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
Sila ki pran swen pye fig la va manje fwi li, e sila ki pran swen mèt li a va jwenn lonè.
19 Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Tankou nan dlo, figi reflete figi, konsa kè a yon nonm reflete lentansyon l.
20 Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
Sejou Lanmò ak labim pa janm satisfè; ni zye a lòm pa janm satisfè. (Sheol h7585)
21 Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
Po fonn nan se pou ajan, e founo se pou lò; konsa, yon nom rafine pa lwanj ke l resevwa.
22 Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
Malgre ou ta foule yon moun fou ak pilon jiskaske li fè poud, tankou sereyal byen kraze a, foli li p ap sòti sou li.
23 Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
Konnen byen kondisyon a bann ou yo, e okipe twoupo ou yo;
24 Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
paske richès pa la pou tout tan, ni yon kouwòn pa rete pandan tout jenerasyon.
25 Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
Zèb yo vin disparèt, e sa ki nèf la vin pouse, e zèb mòn yo fin ranmase.
26 Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
Jenn mouton yo va sèvi kon vètman ou, e kabrit yo va mennen pri a yon chan.
27 Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
Lèt kabrit ap kont pou manje ou, pou manje tout lakay ou, ak soutyen pou tout sèvant lakay ou yo.
