Proverbe 27
1 Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
Mègaƒo adegbe le etsɔ si gbɔna ŋu o elabena mènya nu si ŋkeke la ahe vɛ o.
2 Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
Na ame bubu nakafu wò, ke menye wò ŋutɔ wò nu o, ame bubu newɔe, menye wò ŋutɔ wò nuyiwo o.
3 O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
Kpe nye nu kpekpe eye ke nye agba kpekpe gake bometsila ƒe dzikudoname kpena wu wo ame evea.
4 Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
Dziku la ŋutasẽlae eye dɔmedzoe la agbodzelae, ke ame ka ate ŋu anɔ te ɖe ŋuʋaʋã nu?
5 Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
Mokaname le ame dome nyo wu lɔlɔ̃ si woɣla.
6 Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
Àte ŋu aka ɖe xɔlɔ̃ ƒe abideameŋu dzi gake ketɔ ƒe nugbugbɔ dzina ɖe edzi.
7 Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
Ƒoɖila doa vlo anyitsi, ke hena dɔwuitɔ la, nu veve gɔ̃ hã vivina nɛ.
8 Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
Ame si tra tso eƒe aƒe me la le abe xevi si bu eƒe atɔmemɔ ene.
9 Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
Ami ʋeʋĩ kple dzudzɔdonu ʋeʋĩ doa dzidzɔ na dzi, xɔlɔ̃ ƒe nunyoamenu tsoa eƒe aɖaŋuɖoɖo vavãwo me.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
Mègagblẽ xɔ̃wò alo fofowò xɔlɔ̃ ɖi o, eye mègayi nɔviwò ƒe aƒe me ne dzɔgbevɔ̃e ƒo go wò o, anyo na wò be nàyi hawòvi si tsɔ ɖe gbɔwò la gbɔ wu nɔviwò si le adzɔge.
11 Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
Vinye, dze nunya eye nàhe dzidzɔ vɛ na nye dzi; ekema mate ŋu aɖo nya ŋu na ame si ado vlom.
12 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Nunyala kpɔ dzɔgbevɔ̃e gbɔna eye wòɣla eɖokui gake bometsila le yiyim eye wòkpe fu ɖe eta.
13 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Xɔ avɔ le ame si da megbe na amedzro la si, tsɔe de awɔba me, ne eda megbe na nyɔnu ahasitɔ.
14 Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
Ne ŋutsu aɖe le eƒe aƒelika yram kple ɣli le ŋdi kanya la, woatsɔe abe ɖiŋudodo ene.
15 O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
Srɔ̃nyɔnu dzrewɔla le abe tsitrɔnu si le ɖuɖum madzudzɔmadzudzɔe le tsidzagbe ene.
16 Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
Asiɖoɖo edzi le abe asiɖoɖo ya dzi ene alo asitsɔtsɔ ku ami ene.
17 Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
Abe ale si ga nyrea ga ene la, nenema kee ame nyrea amee.
18 Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
Ame si lé be na eƒe gboti nyuie la aɖu eƒe tsetsea eye woade bubu ame si kpɔ eƒe aƒetɔ dzi la ŋu.
19 Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Abe ale si ame ƒe mo dzena le tsi dzii ene la, nenema ame ƒe dzi ɖea eƒe nɔnɔme fianae.
20 Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
Ku kple tsiẽƒe meɖia ƒo gbeɖe o nenema kee nye ame ƒe ŋku. (Sheol h7585)
21 Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
Sonu li na klosalo, eye dzokpo li na sika, gake wodoa ame kpɔ to kafukafu si wotsɔ nɛ la dzi.
22 Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
Togbɔ be èto bometsila le to me, ètoe kple tati abe bli ene hã la, màte ŋu aɖe eƒe bometsitsi ɖa le eŋu o.
23 Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
Ka ɖe edzi be wò alẽhawo ƒe nɔnɔme le nyanya na wò eye wò ŋku le wò lãhawo ŋu ɖaa;
24 Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
elabena kesinɔnuwo menɔa anyi ɖikaa o eye fiakuku hã menɔa anyi hena dzidzimewo katã o.
25 Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
Ne woƒo gbe eye gbe mumu mie ɖe eteƒe, ne wolã gbe siwo le togbɛwo dzi ƒo ƒui la,
26 Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
ekema alẽviawo ana avɔ wò eye gbɔ̃wo anye ga si nàtsɔ aƒle agblee.
27 Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
Gbɔ̃notsi anɔ asiwò fũu be wò kple wò aƒemetɔwo miano eye wòanye nunyiame na wò dɔlanyɔnuwo.
