Proverbe 27
1 Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
Khawnbang hanah amoek hmah, khawnbang ah timaw angzo tih, tito na panoek ai.
2 Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
Na pakha hoi amkoeh hmah, minawk kalah mah pakoeh nasoe; na pahni hoiah amkoeh hmah, minawk kalah ih pahni mah pakoeh nasoe.
3 O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
Thlung loe azit moe, savuet doeh azit; toe kamthu palungphuihaih loe to hnik pongah doeh azit kue.
4 Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
Palungphuihaih loe zit thoh; toe mi maw uthaih hmaa ah angdoe thai tih?
5 Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
Tamquta hoiah amlung pongah loe kamtueng ah angzoeh to hoih kue.
6 Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
Ampui loe ahmaa caak naah doeh oepthoh; toe misa mah mok ih loe alinghaih ah ni oh.
7 Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
Zok amhah kami loe khoitui to panuet; toe zok amthlam kami hanah loe ka khaa doeh luep.
8 Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
Angmah ih im caehtaak kami loe, angmah ih tabu azawk taak tavaa hoiah anghmong.
9 Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
Hmuihoih hoi hmuihoih tui mah poekhaih to nawmsak; ampui kahoih mah loe anghoe koi kaom poekhaih to palung tang hoiah paek.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
Nam pui hoi nam pa ih ampui to pahnawt hmah; raihaih tong naah nam nawkamya im ah caeh hmah; na imtaeng kami loe ahmuen kangthla ah kaom nam nawkamya pongah hoih kue.
11 Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
Ka capa, palungha ah loe, ka palungthin hae anghoesak ah; to tiah ni kai hnaphnae kaminawk to ka pathim thai tih.
12 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Khopoek thaih kami loe raihaih to hnukcoek moe, abuephaih to pakrong; toe poekhaih tawn ai kami loe muk rumram moe, patangkhanghaih to hnuk.
13 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Kahni to na khring pae ai ah loe angvin hoi panoek ai ih nongpata khaeah lokkamhaih to sah hmah.
14 Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
Khawnthaw ah angmah ih ampui hanah tha hoi tahamhoihaih paek kami loe, anih tangoenghaih baktiah ni oh.
15 O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
Angzoeh koeh zu loe cawh tue ah, khotui kalong imphu hoiah anghmong.
16 Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
To baktih nongpata to hawk kami loe, takhi hawk kami hoiah anghmong, anih loe bantang ban ah bawh ih situi baktiah oh.
17 Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
Sum mah sum to noetsak baktih toengah, ampui mah angmah ih ampui mikhmai to pansak.
18 Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
Thaiduetkung toep kami loe thaiduet thaih to caa tih; to baktih toengah Angraeng khenzawn kami loe pakoehhaih to om tih.
19 Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Tui pongah krang amtueng baktih toengah, kami ih palungthin mah kami to amtuengsak.
20 Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
Hell hoi duekhaih loe natuek naah doeh koi thai ai; to baktih toengah kami mik mah hnukhaih to boep thai ai. (Sheol h7585)
21 Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
Sumkanglung tui pacii hanah laom to oh, suitui pacii hanah kamngaeh hmai to oh; to baktih toengah kami doeh pakoehhaih hoiah tanoek thaih.
22 Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
Kamthu loe cang hoi nawnto suum pongah na daeng cadoeh, amthuhaih to anghmaa thai mak ai.
23 Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
Nangmah ih tuunawk to kahoih ah panoek ah loe, nangmah ih maehnawk to kahoih ah khenzawn ah.
24 Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
Angraenghaih loe dungzan ah cak poe ai; angraeng lumuek doeh caa nawktanawk khoek to cak poe ai.
25 Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
Phroh loe amprawk moe, phroh kangtha to tacawt, mae ah kaom lawk ih cang to aah o.
26 Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
Tuu zawhhaih phoisa hoiah khukbuen to qan ah, maeh zawhhaih atho hoiah lawk to qan ah.
27 Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
Na caanawk hoi na tamna nongpatanawk pacah hanah, maeh tahnutui kapop ah na tawn tih. p
