Proverbe 26
1 Ca zăpada vara și ploaia la seceriș, așa și onoarea nu este potrivită pentru un prost.
As snow in somer, and reyn in heruest; so glorie is vnsemeli to a fool.
2 Cum rătăcește pasărea, cum zboară rândunica, tot așa nu va veni blestemul neîntemeiat.
For whi as a brid fliynge ouer to hiy thingis, and a sparowe goynge in to vncerteyn; so cursing brouyt forth with out resonable cause schal come aboue in to sum man.
3 Un bici pentru cal, un frâu pentru măgar și o nuia pentru spatele prostului.
Beting to an hors, and a bernacle to an asse; and a yerde in the bak of vnprudent men.
4 Nu răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva și tu să fii asemenea lui.
Answere thou not to a fool bi his foli, lest thou be maad lijk hym.
5 Răspunde unui prost conform nechibzuinței lui, ca nu cumva să fie înțelept în îngâmfarea lui.
Answere thou a fool bi his fooli, lest he seme to him silf to be wijs.
6 Cel ce trimite un mesaj prin mâna unui prost, retează picioarele și bea pagubă.
An haltinge man in feet, and drinkinge wickidnesse, he that sendith wordis by a fonned messanger.
7 Picioarele șchiopului nu sunt egale; așa este o parabolă în gura proștilor.
As an haltinge man hath faire leggis in veyn; so a parable is vnsemeli in the mouth of foolis.
8 Precum cel ce pune o piatră în praștie, așa este cel ce dă onoare unui prost.
As he that casteth a stoon in to an heep of mercurie; so he that yyueth onour to an vnwijs man.
9 Precum un spin străpunge mâna bețivului, așa este o parabolă în gura proștilor.
As if a thorn growith in the hond of a drunkun man; so a parable in the mouth of foolis.
10 Dumnezeul cel mare care a făcut toate lucrurile răsplătește deopotrivă prostului și răsplătește călcătorilor de lege.
Doom determyneth causis; and he that settith silence to a fool, swagith iris.
11 Cum se întoarce un câine la vărsătura lui, așa se întoarce un prost la nechibzuința lui.
As a dogge that turneth ayen to his spuyng; so is an vnprudent man, that rehersith his fooli.
12 Vezi un om înțelept în îngâmfarea lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Thou hast seyn a man seme wijs to hym silf; an vnkunnyng man schal haue hope more than he.
13 Leneșul spune: Este un leu pe cale; un leu este pe străzi.
A slow man seith, A lioun is in the weie, a liounnesse is in the foot pathis.
14 Cum se răsucește ușa pe balamalele ei, tot așa și leneșul pe patul său.
As a dore is turned in his hengis; so a slow man in his bed.
15 Leneșul își ascunde mâna în sân; îl mâhnește să o mai ducă din nou la gură.
A slow man hidith hise hondis vndur his armpit; and he trauelith, if he turneth tho to his mouth.
16 Leneșul este mai înțelept în îngâmfarea lui decât șapte bărbați care pot întoarce un motiv.
A slow man semeth wysere to hym silf, than seuene men spekynge sentensis.
17 Cel ce trece alăturea și se amestecă în cearta care nu îi aparține, este ca unul care apucă un câine de urechi.
As he that takith a dogge bi the eeris; so he that passith, and is vnpacient, and is meddlid with the chiding of anothir man.
18 Precum un nebun care aruncă tăciuni, săgeți și moarte,
As he is gilti, that sendith speris and arowis in to deth;
19 Așa este cel ce înșală pe aproapele său și spune: Nu glumesc doar?
so a man that anoieth gilefuli his frend, and whanne he is takun, he schal seie, Y dide pleiynge.
20 Unde nu este lemn, focul se stinge; tot așa, unde nu este bârfitor, cearta încetează.
Whanne trees failen, the fier schal be quenchid; and whanne a priuy bacbitere is withdrawun, stryues resten.
21 Precum cărbuni [sunt] pentru cărbuni aprinși și lemn pentru foc, așa este un bărbat certăreț pentru aprinderea certei.
As deed coolis at quic coolis, and trees at the fier; so a wrathful man reisith chidyngis.
22 Cuvintele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
The wordis of a pryuei bacbitere ben as symple; and tho comen til to the ynneste thingis of the herte.
23 Buze arzătoare și o inimă stricată sunt ca un ciob acoperit cu zgura argintului.
As if thou wolt ourne a vessel of erthe with foul siluer; so ben bolnynge lippis felouschipid with `the werste herte.
24 Cel ce urăște se preface cu buzele sale și strânge înșelăciune înăuntrul său;
An enemy is vndirstondun bi hise lippis, whanne he tretith giles in the herte.
25 Când vorbește amabil, să nu îl crezi, fiindcă sunt șapte urâciuni în inima lui.
Whanne he `makith low his vois, bileue thou not to hym; for seuene wickidnessis ben in his herte.
26 Cel a cărui ură este acoperită prin înșelătorie, stricăciunea lui va fi arătată înaintea întregii adunări.
The malice of hym that hilith hatrede gilefuli, schal be schewid in a counsel.
27 Oricine sapă o groapă va cădea în ea; și cel ce rostogolește o piatră, aceasta se va întoarce asupra lui.
He that delueth a diche, schal falle in to it; and if a man walewith a stoon, it schal turne ayen to hym.
28 O limbă mincinoasă urăște pe cei nenorociți prin ea, și o gură lingușitoare lucrează ruină.
A fals tunge loueth not treuth; and a slidir mouth worchith fallyngis.
