Proverbe 25
1 Acestea sunt de asemenea proverbe ale lui Solomon, pe care bărbații lui Ezechia, împăratul lui Iuda, le-au transcris.
Ankaŭ ĉi tio estas sentencoj de Salomono, kiujn kolektis la viroj de Ĥizkija, reĝo de Judujo.
2 Este gloria lui Dumnezeu să ascundă un lucru, dar onoarea împăraților este să cerceteze un lucru.
Honoro de Dio estas kaŝi aferon; Sed honoro de reĝoj estas esplori aferon.
3 Cerul pentru înălțime, pământul pentru adâncime și inima împăraților este de nepătruns.
La ĉielo estas alta, la tero estas profunda, Kaj la koro de reĝoj estas neesplorebla.
4 Îndepărtează zgura de pe argint și argintarului îi va ieși un vas.
Forigu de arĝento la almiksaĵon, Kaj la puriganto ricevos vazon.
5 Înlătură pe cel stricat dinaintea împăratului și tronul lui va fi întemeiat în dreptate.
Forigu malvirtulon de la reĝo, Kaj lia trono fortikiĝos en justeco.
6 Nu te semeți în prezența împăratului și nu sta în picioare în locul celor mari;
Ne montru vin granda antaŭ la reĝo, Kaj sur la loko de eminentuloj ne stariĝu;
7 Fiindcă mai bine este să ți se spună: Vino aici sus; decât să fii înjosit în prezența prințului pe care ochii tăi l-au văzut.
Ĉar pli bone estas, se oni diros al vi: Leviĝu ĉi tien, Ol se oni malaltigos vin antaŭ eminentulo, Kiun vidis viaj okuloj.
8 Nu te grăbi să te arunci la ceartă, ca nu cumva în cele din urmă să nu știi ce să faci, când aproapele tău te face de rușine.
Ne komencu tuj disputi; Ĉar kion vi faros poste, kiam via proksimulo vin hontigos?
9 Dezbate cauza ta cu aproapele tău și nu dezvălui o taină altuia,
Faru disputon kun via proksimulo mem, Sed sekreton de aliulo ne malkaŝu;
10 Ca nu cumva să te facă de rușine cel ce îl aude și dezonoarea ta să nu o poți înlătura.
Ĉar alie aŭdanto vin riproĉos, Kaj vian babilon vi jam ne povos repreni.
11 Un cuvânt spus la timp potrivit, este ca mere de aur încrustate în argint.
Vorto dirita en ĝusta tempo Estas kiel oraj pomoj sur retaĵo arĝenta.
12 Ca un cercel de aur și ca o podoabă de aur pur, așa este un mustrător înțelept asupra urechii ascultătoare.
Kiel ora orelringo kaj multekosta kolringo, Tiel estas saĝa admonanto por aŭskultanta orelo.
13 Ca răceala zăpezii în timpul secerișului, așa este un mesager credincios pentru cei ce îl trimit, fiindcă răcorește sufletul stăpânilor lui.
Kiel malvarmo de neĝo en la tempo de rikolto, Tiel estas fidela sendito por siaj sendintoj: Li revigligas la animon de sia sinjoro.
14 Oricine se fălește cu un dar fals este ca norii și vântul fără ploaie.
Kiel nuboj kaj vento sen pluvo, Tiel estas homo, kiu fanfaronas per dono, kiun li ne faras.
15 Prin îndelungă răbdare este un prinț convins și o limbă blândă zdrobește osul.
Per pacienco oni altiras al si potenculon, Kaj mola parolo rompas oston.
16 Ai găsit miere? Mănâncă atât cât să îți fie de ajuns, ca nu cumva să te saturi de aceasta și să o vomiți.
Kiam vi trovis mielon, manĝu, kiom vi bezonas, Por ke vi ne fariĝu tro sata kaj ne elvomu ĝin.
17 Retrage-ți piciorul din casa aproapelui tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
Detenu vian piedon de la domo de via proksimulo; Ĉar alie vi tedus lin kaj li vin malamus.
18 Un om care aduce o mărturie falsă împotriva aproapelui său este un baros și o sabie și o săgeată ascuțită.
Kiel martelo kaj glavo kaj akra sago Estas tiu homo, kiu parolas pri sia proksimulo malveran ateston.
19 Încrederea într-un om necredincios în timp de tulburare este ca un dinte rupt și un picior scrântit.
Kiel putra dento kaj malforta piedo Estas nefidinda espero en tago de mizero.
20 Ca cel ce îți scoate haina pe vreme rece și ca oțetul pe silitră, așa este cel ce cântă cântece unei inimi îndurerate.
Kiel demeto de vesto en tempo de malvarmo, kiel vinagro sur natro, Tiel estas kantado de kantoj al koro suferanta.
21 Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i să mănânce pâine; și dacă este însetat, dă-i să bea apă;
Se via malamanto estas malsata, manĝigu al li panon; Kaj se li estas soifa, trinkigu al li akvon;
22 Fiindcă vei îngrămădi cărbuni încinși pe capul lui și DOMNUL te va răsplăti.
Ĉar fajrajn karbojn vi kolektos sur lia kapo, Kaj la Eternulo vin rekompencos.
23 Vântul de nord alungă ploaia; tot așa [alungă] o înfățișare mânioasă limba calomniatoare.
Norda vento kaŭzas pluvon, Kaj ĉagrenita vizaĝo kaŝatan parolon.
24 Mai bine să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă și într-o casă largă.
Pli bone estas loĝi sur angulo de tegmento, Ol kun malpacema edzino en komuna domo.
25 Ca ape reci pentru un suflet însetat, așa este o veste bună dintr-o țară îndepărtată.
Kiel malvarma akvo por suferanto de soifo, Tiel estas bona sciigo el lando malproksima.
26 Un om drept, căzând înaintea celui stricat, este ca o fântână tulburată și ca un izvor spurcat.
Virtulo, kiu falas antaŭ malvirtulo, Estas malklara fonto kaj malbonigita puto.
27 Nu este bine să mănânci multă miere; așa și pentru oameni să caute propria lor glorie nu este glorie.
Ne bone estas manĝi tro multe da mielo; Kaj ne glore estas serĉi sian gloron.
28 Cel ce nu are stăpânire peste propriul său duh, este ca o cetate dărâmată, fără ziduri.
Homo, kiu ne povas regi sian spiriton, Estas urbo detruita, kiu ne havas muron.
