Proverbe 25
1 Acestea sunt de asemenea proverbe ale lui Solomon, pe care bărbații lui Ezechia, împăratul lui Iuda, le-au transcris.
Also these ben the Parablis of Salomon, whiche the men of Ezechie, kyng of Juda, translatiden.
2 Este gloria lui Dumnezeu să ascundă un lucru, dar onoarea împăraților este să cerceteze un lucru.
The glorie of God is to hele a word; and the glorie of kyngis is to seke out a word.
3 Cerul pentru înălțime, pământul pentru adâncime și inima împăraților este de nepătruns.
Heuene aboue, and the erthe bynethe, and the herte of kyngis is vnserchable.
4 Îndepărtează zgura de pe argint și argintarului îi va ieși un vas.
Do thou a wei rust fro siluer, and a ful cleene vessel schal go out.
5 Înlătură pe cel stricat dinaintea împăratului și tronul lui va fi întemeiat în dreptate.
Do thou awei vnpite fro the cheer of the kyng, and his trone schal be maad stidfast bi riytfulnesse.
6 Nu te semeți în prezența împăratului și nu sta în picioare în locul celor mari;
Appere thou not gloriouse bifore the kyng, and stonde thou not in the place of grete men.
7 Fiindcă mai bine este să ți se spună: Vino aici sus; decât să fii înjosit în prezența prințului pe care ochii tăi l-au văzut.
For it is betere, that it be seid to thee, Stie thou hidur, than that thou be maad low bifore the prince.
8 Nu te grăbi să te arunci la ceartă, ca nu cumva în cele din urmă să nu știi ce să faci, când aproapele tău te face de rușine.
Brynge thou not forth soone tho thingis in strijf, whiche thin iyen sien; lest aftirward thou maist not amende, whanne thou hast maad thi frend vnhonest.
9 Dezbate cauza ta cu aproapele tău și nu dezvălui o taină altuia,
Trete thi cause with thi frend, and schewe thou not priuyte to a straunge man;
10 Ca nu cumva să te facă de rușine cel ce îl aude și dezonoarea ta să nu o poți înlătura.
lest perauenture he haue ioye of thi fal, whanne he hath herde, and ceesse not to do schenschipe to thee. Grace and frenschip delyueren, whiche kepe thou to thee, that thou be not maad repreuable.
11 Un cuvânt spus la timp potrivit, este ca mere de aur încrustate în argint.
A goldun pomel in beddis of siluer is he, that spekith a word in his time.
12 Ca un cercel de aur și ca o podoabă de aur pur, așa este un mustrător înțelept asupra urechii ascultătoare.
A goldun eere ryng, and a schinynge peerle is he, that repreueth a wijs man, and an eere obeiynge.
13 Ca răceala zăpezii în timpul secerișului, așa este un mesager credincios pentru cei ce îl trimit, fiindcă răcorește sufletul stăpânilor lui.
As the coold of snow in the dai of heruest, so a feithful messanger to hym that sente `thilke messanger, makith his soule to haue reste.
14 Oricine se fălește cu un dar fals este ca norii și vântul fără ploaie.
A cloude and wind, and reyn not suynge, is a gloriouse man, and not fillynge biheestis.
15 Prin îndelungă răbdare este un prinț convins și o limbă blândă zdrobește osul.
A prince schal be maad soft bi pacience; and a soft tunge schal breke hardnesse.
16 Ai găsit miere? Mănâncă atât cât să îți fie de ajuns, ca nu cumva să te saturi de aceasta și să o vomiți.
Thou hast founde hony, ete thou that that suffisith to thee; lest perauenture thou be fillid, and brake it out.
17 Retrage-ți piciorul din casa aproapelui tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
Withdrawe thi foot fro the hous of thi neiybore; lest sum tyme he be fillid, and hate thee.
18 Un om care aduce o mărturie falsă împotriva aproapelui său este un baros și o sabie și o săgeată ascuțită.
A dart, and a swerd, and a scharp arowe, a man that spekith fals witnessing ayens his neiybore.
19 Încrederea într-un om necredincios în timp de tulburare este ca un dinte rupt și un picior scrântit.
A rotun tooth, and a feynt foot is he, that hopith on an vnfeithful man in the dai of angwisch,
20 Ca cel ce îți scoate haina pe vreme rece și ca oțetul pe silitră, așa este cel ce cântă cântece unei inimi îndurerate.
and leesith his mentil in the dai of coold. Vynegre in a vessel of salt is he, that singith songis to the worste herte. As a mouyte noieth a cloth, and a worm noieth a tree, so the sorewe of a man noieth the herte.
21 Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i să mănânce pâine; și dacă este însetat, dă-i să bea apă;
If thin enemy hungrith, feede thou him; if he thirstith, yyue thou watir to hym to drinke;
22 Fiindcă vei îngrămădi cărbuni încinși pe capul lui și DOMNUL te va răsplăti.
for thou schalt gadere togidere coolis on his heed; and the Lord schal yelde to thee.
23 Vântul de nord alungă ploaia; tot așa [alungă] o înfățișare mânioasă limba calomniatoare.
The north wind scatereth reynes; and a sorewful face distrieth a tunge bacbitinge.
24 Mai bine să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă și într-o casă largă.
It is betere to sitte in the corner of an hous without roof, than with a womman ful of chidyng, and in a comyn hous.
25 Ca ape reci pentru un suflet însetat, așa este o veste bună dintr-o țară îndepărtată.
Coold watir to a thirsti man; and a good messanger fro a fer lond.
26 Un om drept, căzând înaintea celui stricat, este ca o fântână tulburată și ca un izvor spurcat.
A welle disturblid with foot, and a veyne brokun, a iust man fallinge bifore a wickid man.
27 Nu este bine să mănânci multă miere; așa și pentru oameni să caute propria lor glorie nu este glorie.
As it is not good to hym that etith myche hony; so he that is a serchere of maieste, schal be put doun fro glorie.
28 Cel ce nu are stăpânire peste propriul său duh, este ca o cetate dărâmată, fără ziduri.
As a citee opyn, and with out cumpas of wallis; so is a man that mai not refreyne his spirit in speking.
