Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Mma wʼani mmere amumɔyɛfo, mfa wo ho mmɔ wɔn;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Efisɛ wɔn koma dwene atirimɔdensɛm ho, na wɔn ano ka nea ɛde basabasayɛ ba ho asɛm.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Wɔde nyansa na esi fi, na nhumu mu na wɔma etim;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
ɛnam nimdeɛ so na wonya ademude a ɛho yɛ na na ɛyɛ fɛ hyehyɛ nʼadan mu.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Onyansafo wɔ tumi a ɛso, na onimdefo nyin ahoɔden mu;
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
nea ɔretu sa hia akwankyerɛ, nea ɔrehwehwɛ nkonimdi no hia afotufo pii.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Nyansa wɔ soro dodo ma ɔkwasea; wɔ apon ano aguabɔ mu no, ɛnsɛ sɛ wobue wɔn ano.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Onipa a ɔbɔ pɔw bɔne no, wɔbɛfrɛ no ɔkɔtwebrɛfo.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Ogyimifo nhyehyɛe yɛ bɔne, nnipa kyi ɔfɛwdifo.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Sɛ wʼaba mu gow wɔ ɔhaw mu a, na wʼahoɔden sua!
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Gye wɔn a wɔde wɔn rekɔ akokum wɔn no nkwa; na sianka wɔn a wɔtɔ ntintan kɔ akumii.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Sɛ woka se, “Na yennim eyi ho hwee a,” nea ɔkari koma hwɛ no nhu ana? Nea ɔbɔ wo nkwa ho ban no nnim ana? Ɔrentua nea obiara ayɛ so ka ana?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Me ba, di ɛwo, efisɛ eye; ɛwokyɛm mu wo yɛ wʼanom dɛ.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Hu nso sɛ nyansa yɛ wo kra dɛ; sɛ wunya a, wowɔ anidaso ma daakye, na wʼanidaso renyɛ ɔkwa.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Nkɔtɛw ɔtreneeni fi sɛ ɔkwanmukafo, na nkɔtow nhyɛ nʼatenae so,
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Ɛwɔ mu sɛ ɔtreneeni hwe ase mpɛn ason de, nanso ɔsɔre bio, na amumɔyɛfo de amanehunu baako ma wɔhwe ase.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Sɛ wo tamfo hwe ase a mma ɛnyɛ wo dɛ; na sɛ ohintiw a mma wo koma nni ahurusi,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
efisɛ Awurade behu wʼadwene na ɔrempɛ na obeyi nʼabufuwhyew afi no so.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Nhaw wo ho wɔ abɔnefo nti, na mma wʼani mmere amumɔyɛfo nso,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
efisɛ, ɔbɔnefo nni anidaso biara daakye, na wobedum amumɔyɛfo kanea.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Me ba, suro Awurade ne ɔhene, na mfa wo ho mmɔ atuatewfo ho,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
efisɛ saa baanu yi de, ɔsɛe bɛba wɔn so mpofirim; na hena na onim amanehunu ko a wobetumi de aba?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Eyinom nso yɛ anyansafo Nsɛnka: Atemmu a nhwɛanim wɔ mu no nye:
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Obiara a ɔbɛka akyerɛ nea odi fɔ se, “Wo ho nni asɛm” no, nnipa bɛdome no na amanaman remmɔ no din pa.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Na wɔn a wobu afɔdifo fɔ no, ebesi wɔn yiye, na nhyira bɛba wɔn so.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Mmuae pa te sɛ mfewano.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Wie wo mfikyidwuma na siesie wo mfuw; ɛno akyi, si wo fi.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Nni adanse ntia ɔyɔnko a ɔnyɛɛ wo hwee, na mfa wʼano nnaadaa.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Nka se, “Nea wayɛ me no me nso mɛyɛ no bi; nea ɔyɛe no mitua no so ka.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Menantew faa onihawfo afuw ho, twaa mu wɔ nea onni adwene bobeturo nso ho;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
nsɔe afuw wɔ baabiara, wura afuw akata asase no so, na abo afasu no nso abubu.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Mede me koma kɔɔ nea mihuu no so na misuaa biribi fii mu:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
nna kakra, nkotɔ kakra, nsa a woabobɔw de rehome kakra
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
bɛma ohia aba wo so sɛ ɔkwanmukafo, na nneɛma ho nna bɛba wo so sɛ obi a okura akode. Na ohia bɛtow akyere wo sɛ ɔkwanmukafo; ahokyere bɛtoa wo sɛ ɔkorɔmfowerɛmfo.
