Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

‌ʻOua naʻa ke meheka ki he kakai angakovi, pea ʻoua naʻa ke holi ke kau mo kinautolu.

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

He ʻoku fakakaukau ʻa honau loto ki he fakaʻauha, pea lea ʻa honau loungutu ki he fakamaveuveu.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Ko e meʻa ʻi he poto ʻoku langa ai ha fale; pea ʻoku fokotuʻumaʻu ia ʻi he faʻa fakakaukau:

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

Pea ko e meʻa ʻi he faʻa ʻilo ʻe fakapito ai ʻae ngaahi potu fale ʻaki ʻae ngaahi koloa mahuʻinga mo lelei.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

‌ʻOku mālohi ʻae tangata ʻoku poto, ʻio, ʻoku fakatupu ʻe he tangata faʻa ʻilo ʻa hono mālohi.

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

He te ke fakahoko hoʻo tau ʻi he fakakaukau poto: pea ʻi he tokolahi ʻa hono fakakaukauʻi ʻoku ai ʻae tuʻumālie.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

‌ʻOku ʻikai faʻa tatae ʻae poto ʻe he vale: ʻoku ʻikai mafaʻa hono ngutu ʻi he matapā.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Ko ia ʻoku filioʻi ki he fai ʻo ha kovi ʻe ui ia ko e tangata pauʻu.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

Ko e mahalo ʻae vale ko e angahala ia: pea ko ia ʻoku faʻa manuki ko e fakalielia ia ki he kakai.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Kapau te ke pongia ʻi he ʻaho ʻoe mamahi, ta ʻoku siʻi ho mālohi.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Kapau te ke taʻofi ke ʻoua naʻa ke fakamoʻui ʻakinautolu kuo takina ki he mate, pea mo kinautolu kuo teu ke tāmateʻi;

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Kapau te ke pehē, “Vakai, naʻe ʻikai te mau ʻilo ki ai;” ʻikai ʻoku tokangaʻi ia ʻe ia ʻoku ne ʻafioʻi ʻae loto? Pea ko ia ʻoku ne tauhi ho laumālie, ʻikai ʻoku ne ʻilo ia ki ai? Pea ʻikai ʻe ʻatu ʻe ia ki he tangata taki taha ʻae fakatatau ʻo ʻene ngaahi ngāue?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

‌ʻE hoku foha, kai ʻe koe ʻae honi, koeʻuhi ʻoku lelei ia; pea mo e ngeʻesi ʻoe hone ʻaia ʻoku melie ki ho ngutu:

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

‌ʻE pehē ʻae ʻiloʻi ʻoe poto ki ho laumālie: ʻoka ke ka maʻu ia, ʻe hoko ai ʻae totongi, pea ʻe ʻikai motuhi hoʻo ʻamanaki.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

‌ʻE tangata angakovi, ʻoua naʻa ke toiʻi mo lamasi ʻae fale ʻoe māʻoniʻoni; ʻoua naʻa ke maumauʻi hono nofoʻanga:

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

He ka hinga ʻae tangata angatonu ke liunga fitu, ʻoku ne toetuʻu hake: ka ʻe tō ʻae angahala ki he kovi.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

‌ʻOua naʻa ke fiefia ʻoka tō hifo ho fili, pea ʻoua naʻa fiefia ho loto ʻoka tūkia ia:

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

Telia naʻa ʻafioʻi ia ʻe Sihova, pea kovi ia ʻi hono ʻao, pea ne fakatafoki hono houhau meiate ia.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

‌ʻOua naʻa ke kau mo e kakai angakovi, pea ʻoua naʻa ke meheka ki he kakai angahala;

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

Koeʻuhi ʻe ʻikai ha totongi lelei ki he angakovi: ʻe tāmateʻi ke mate ʻae maama ʻae angahala.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

‌ʻE hoku foha, ke ke manavahē koe kia Sihova, pea mo e tuʻi: pea ʻoua naʻa ke kau kiate kinautolu ʻoku loto feliliuʻaki:

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

Koeʻuhi ʻe tupu fakafokifā ʻenau tuʻutāmaki; pea ko hai ʻoku ne ʻiloʻi hona tautea fakatouʻosi?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

Ko e ngaahi meʻa ni foki ʻoku kau ki he poto. ʻOku ʻikai lelei ke filifilimānako ki he kakai ʻi he fai ʻoe fakamaau.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Ko ia ʻoku lea ʻo pehē ki he angakovi, “Ko e māʻoniʻoni koe;” ʻe fakamalaʻia ia ʻe he kakai, ʻe fehiʻa ʻaupito ki ai ʻae ngaahi puleʻanga:

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

Ka ʻe hoko ʻae monūʻia kiate kinautolu ʻoku valokiʻi ia, mo e tāpuaki ʻoe lelei ʻe hoko kiate kinautolu.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

‌ʻE fekita ʻae kakai ki hono loungutu ʻo ia ʻoku faʻa tali aki ʻae lea ʻoku totonu.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Ke teuteu hoʻo ngāue ʻituʻa, pea ke teuteu ia ke taau mo koe ʻae ngoue; pea ke toki langa ho fale.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

‌ʻOua naʻa ke fakamoʻoni meʻa ki ho kaungāʻapi taʻehanototonu; pea ʻoua naʻa ke kākā ʻaki ho loungutu.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

‌ʻOua naʻa ke pehē, “Te u fai kiate ia ʻo hangē ko ʻene fai kiate au: te u ʻatu ki he tangata ʻo tatau mo ʻene ngāue.”

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

Naʻaku ʻalu atu ki he ngoue ʻae fakapikopiko, mo e ngoue vaine ʻae tangata taʻefakakaukau;

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

Pea vakai, kuo vaoa ia ʻi he ʻakau talatala, pea ʻufiʻufi ia ʻaki ʻae talatalaʻāmoa, pea kuo maumau hono ʻā maka ʻo ia.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Naʻaku toki mamata, pea u fifili lahi ki ai: naʻaku sio ki ai, pea ne akonakiʻi au.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

‌ʻIo, ʻe toe siʻi pe ʻae mohe, ʻe toe siʻi mo e moʻumohea, ʻe toe siʻi mo e fehulunaki ʻoe nima ke mohe:

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

Pea pehē, ʻe haʻu ai hoʻo masiva ʻo hangē ha taha ʻoku fononga mai; mo hoʻo paea ʻo hangē ha tangata ʻoku toʻo mahafu.