Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Usachiva vanhu vakaipa, usashuva kufamba navo;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
nokuti mwoyo yavo inoronga kuita nechisimba, uye miromo yavo inotaura pamusoro pokuita mhirizhonga.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Nouchenjeri imba inovakwa, uye kubudikidza nokunzwisisa inosimbiswa;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
kubudikidza nezivo makamuri ayo anozadzwa nezvinhu zvinoshamisa uye nepfuma yakaisvonaka inokosha.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Munhu akachenjera ane simba guru, uye munhu ane zivo anowedzera simba;
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
nokuti kundorwa hondo kunoda kutungamirirwa, uye kuti ukunde unoda vapi vamazano vazhinji.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Uchenjeri hahusvikirwi nebenzi; padare repasuo reguta harina chokutaura.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Uyo anoronga kuita zvakaipa achazivikanwa senhubu.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Mufungo woupenzi chivi, uye vanhu vanonyangadzwa nomuseki.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Kana ukapera simba panguva dzokutambudzika, simba rako ishoma sei!
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Nunurai avo vari kuiswa kurufu; dzosai avo vari kudzedzereka vachienda kundourayiwa.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Asi kana mukati, “Hapana zvataiziva pamusoro paizvozvi?” Ko, iye anoyera mwoyo haangazvioni here? Iye anorinda upenyu hwako haangazvizivi here? Haangaripire munhu mumwe nomumwe maererano nezvaakaita here?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Idya uchi, mwanakomana wangu, nokuti hwakanaka; uchi hunobva pazinga hunozipa parurimi.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Uzivewo zvakare kuti uchenjeri hunozipa kumweya wako; kana wahuwana, ramangwana rako rine tariro, uye tariro yako haingaparari.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Usavandira sezvinoita akaipa paimba yomunhu akarurama, usaparadza paanogara;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
nokuti kunyange munhu akarurama achiwa runomwe, anosimukazve, asi akaipa anowisirwa pasi nenjodzi.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Usafara kana muvengi wako achiwa; paanogumburwa, mwoyo wako ngaurege kufara,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
kana kuti Jehovha achazviona akasafara nazvo uye agobvisa kutsamwa kwake kwaari.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Usashungurudzika nokuda kwavanhu vakaipa, kana kuchiva vakaipa,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
nokuti vanhu vakaipa havana tariro yeramagwana, uye mwenje wavakaipa uchadzimwa.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Itya Jehovha namambo, mwanakomana wangu, usabatana navanopanduka,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
nokuti vaviri ivavo vanouyisa kuparadzwa kwavari nokukurumidza, uye ndiani anoziva njodzi dzavangauyisa?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Izviwo zvirevo zvomuchenjeri: Kuita rusaruro mukutonga hakuna kunaka:
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Ani naani anoti kune ane mhosva, “Hauna mhosva,” marudzi achamutuka uye ndudzi dzichamushora.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Asi zvichanakira vaya vanopa mhosva kune vane mhosva, uye kuropafadzwa kukuru kuchauya pamusoro pavo.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Mhinduro yechokwadi yakafanana nokutsvoda pamiromo.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Pedza basa rako rapanze ugadzirire minda yako; shure kwaizvozvo, uvake imba yako.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Usava chapupu chinopomera muvakidzani wako pasina mhaka, kana kushandisa miromo yako kuti unyengere.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Usati, “Ndichamuitirawo zvaakandiitira; ndicharipira munhu uya zvaakaita.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Ndakapfuura napamunda wesimbe, ndikapfuura napamunda womuzambiringa womunhu asina njere;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
minzwa yakanga yamera pose pose, munda wakanga wafukidzwa nesora, uye rusvingo rwamabwe rwakanga rwakoromoka.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Ndakafungisisa zvandakanga ndacherechedza ndikadzidza chidzidzo pane zvandakanga ndaona.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Kumbovata zvishomanana, kumbotsumwaira, kumbofungatira maoko kuti ndizorore,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
ipapo urombo huchauya pauri segororo uye kushayiwa kuchauya somunhu akashonga nhumbi dzokurwa nadzo.
