Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Не завиди злим људима нити жели да си с њима.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Јер о погибли мисли срце њихово и усне њихове говоре о муци.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Мудрошћу се зида кућа и разумом утврђује се.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
И знањем се пуне клети сваког блага и драгоцена и мила.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Мудар је човек јак, и разуман је човек силан снагом.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Јер мудрим саветом ратоваћеш, и избављење је у мноштву саветника.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Високе су безумноме мудрости; неће отворити уста својих на вратима.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Ко мисли зло чинити зваће се зликовац.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Мисао безумникова грех је, и подсмевач је гад људски.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Ако клонеш у невољи, скратиће ти се сила.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Избављај похватане на смрт; и које хоће да погубе, немој се устегнути од њих.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Ако ли кажеш: Гле, нисмо знали за то; неће ли разумети Онај који испитује срца, и који чува душу твоју неће ли дознати и платити свакоме по делима његовим?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Сине мој, једи мед, јер је добар, и саће, јер је слатко грлу твом.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Тако ће бити познање мудрости души твојој, кад је нађеш; и биће плата, и надање твоје неће се затрти.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Безбожниче, не вребај око стана праведниковог, и не квари му почивање.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Јер ако и седам пута падне праведник, опет устане, а безбожници пропадају у злу.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Кад падне непријатељ твој, немој се радовати, и кад пропадне, нека не игра срце твоје.
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Јер би видео Господ и не би Му било мило, и обратио би гнев свој од њега на тебе.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Немој се жестити ради неваљалаца, немој завидети безбожницима.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
Јер нема плате неваљалцу, жижак ће се безбожницима угасити.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Бој се Господа, сине мој, и цара, и не мешај се с немирницима.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Јер ће се уједанпут подигнути погибао њихова, а ко зна пропаст која иде од обојице?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
И ово је за мудраце: Гледати ко је ко на суду није добро.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Ко говори безбожнику: Праведан си, њега ће проклињати људи и мрзиће на њ народи.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
А који га карају, они ће бити мили, и доћи ће на њих благослов добрих.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Ко говори речи истините, у уста љуби.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Уреди свој посао на пољу, и сврши своје на њиви, потом и кућу своју зидај.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Не буди сведок на ближњег свог без разлога, и не варај уснама својим.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Не говори: Како је он мени учинио тако ћу ја њему учинити; платићу овом човеку по делу његовом.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Иђах мимо њиве човека лењог и мимо винограда човека безумног;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
И гле, беше све зарасло у трње и све покрио чкаљ, и ограда им камена разваљена.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
И видевши узех на ум, и гледах и поучих се.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Док мало проспаваш, док мало продремљеш, док мало склопиш руке да починеш,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
У том ће доћи сиромаштво твоје као путник, и оскудица твоја као оружан човек.
