Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Kei hae koe ki te hunga kino, kaua hoki e hiahia hei hoa mo ratou.

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

Ko ta to ratou ngakau hoki e whakaaro ai, he tukino, ko ta o ratou ngutu e korero ai, he whanoke.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Ma te whakaaro nui ka hanga ai te whare, a ma te matauranga ka u ai:

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

Ma te mohio hoki ka ki ai nga ruma i nga taonga utu nui katoa, i nga mea ahuareka.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

He kaha te tangata whakaaro nui; ae, e whakanuia ana e te tangata mohio te kaha.

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

Na kia pai te ngarahu ina anga koe ki te whawhai: kei te tokomaha hoki o nga kaiwhakatakoto whakaaro te ora.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

He tiketike rawa te whakaaro nui mo te wairangi: e kore e kuihi tona mangai i te kuwaha.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Ko te tangata e whakaaro ana ki te kino, ka kiia he whanoke.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

He hara te whakaaro wairangi: he mea whakarihariha ano ki te tangata te tangata whakahi.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Ki te ngoikore koe i te ra o te he, he iti tou kaha.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Whakaorangia te hunga e kawea atu ana ki te mate, a puritia mai hoki e koe te hunga e meatia ana kia whakamatea.

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Ki te mea koe, Nana, kihai tenei i mohiotia e matou: kahore ianei te kaipauna ngakau i te whakaaro ki tera? a, ko te kaitiaki o tou wairua, kahore ranei ia e mohio? e kore ranei e homai e ia ki te tangata kia rite ki tana mahi?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

Kainga, e taku tama, te honi, he pai hoki; me te honikoma, he mea reka hoki ki tou mangai:

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

Ka mohio ai koe ki te whakaaro nui, he mea ki tou wairua: ki te kitea e koe, he tukunga iho ano tona, e kore hoki tau i tumanako ai e hatepea.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Kaua, e te tangata kino, e whanga ki te nohoanga o te tangata tika; kei tukino koe ki tona takotoranga.

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

E hinga ana hoki te tangata tika, e whitu hinganga, ka ara ake ano: ka whakataka ia te hunga kino e te he.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Kaua e harakoa ki te hinga tou hoariri, kaua hoki tou ngakau e hari ina taka ia:

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

Kei kite a Ihowa, a ka he ki tana titiro, a ka tahuri atu tona riri i a ia.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Kei mamae koe, he mea mo nga kaimahi i te kino, kei hae hoki ki te hunga kino.

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

Kahore hoki he mutunga pai ki te tangata kino; ka keto hoki te rama a te hunga kino.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

E taku tama, e wehi ki a Ihowa, ki te kingi hoki: a, kaua e whakauru noa atu ki te hunga e mea ana ki te whakaputa ke.

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

No te mea ka puta tata te aitua mo ratou: a ko wai ka mohio ki te whakangaromanga o raua tokorua?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

He whakatauki ano hoki enei na te hunga whakaaro nui. Ehara i te mea pai kia whakaaro ki te kanohi tangata ina whakawa.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Ko te tangata e mea ana ki te tangata kino, He tika koe; ka kanga nga iwi ki a ia, ka whakarihariha nga tauiwi ki a ia.

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

Otiia ka koa nga ngakau o te hunga e riria ai tona he, ka tau iho ano hoki te manaaki pai ki runga ki a ratou.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

Ka kihia e ia nga ngutu e whakahoki ana i nga kupu tika.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Meinga kia takoto pai tau mahi i waho, kia rite hoki hei meatanga mau i te mara; muri iho ka hanga i tou whare.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Kaua koe e tu hei kaiwhakaatu he mo tou hoa, i te mea kahore he take; a kaua e tinihanga ki ou ngutu.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Kaua e ki, Ka meatia ano e ahau ki a ia tana i mea ai ki ahau; ka rite ki ta te tangata mahi taku e whakahoki ai ki a ia.

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

I haere ahau i te taha o te mara a te mangere, i te taha hoki o te mara waina a te tangata kahore ona mahara;

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

Na, kua tupuria katoatia e te tataramoa, kapi tonu te mata o te mara i te ongaonga, a ko to reira taiepa kohatu kua oti te wahi.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Katahi ahau ka titiro, ka ata whakaaroaro: ka kite ahau, a ka hopu mai hei ako moku.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Kia iti ake nei te wahi e parangia ai, kia iti ake nei te moe, kia iti ake te kotuituitanga o nga ringa ka moe ai:

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

Ka pera te haerenga mai o tou muhore ano he kaipahua; o tou rawakore hoki ano he tangata mau patu.