Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Ko kirañe’o o lo-tserekeo, ko mañiry ho mpiam’ iareo.

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

Fa mikitroke hapiaroteñe ty ron-doha’iareo, vaho mivolan-tsiroe-tafatoe o soñi’eo.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Hihitse ty mahafonitse anjomba, vaho hilàla ty añorizañe aze;

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

Fahafohinañe ty mahapea o efe’eo amy ze hene vara soa naho mahafale.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

Maozatse t’indaty mahihitse, manovon-kafatrarañe ty mahilala;

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

amy te fiaoloañe mahihitse ty ifanehafa’o amo ali’oo, vaho minday fandrebahañe ty hamarom-piaolo.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

Loho ambone’ i seretsey ty hihitse; ie tsy manoka-palie an-dalam-bey eo.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Hatao mpikitro-draha ty mikilily hanao raty.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

Hakeo ty mikitro-kagegeañe, vaho tiva am’ondatio ty mpañinje.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Vata’e tsy an-kaozaran-drehe t’ie mitoirañe añ’andron-kaemberañe.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Hahao o kozozotem- bam-pandentañe mb’eoo, ie midaliendalieñe mb’am-panjamanañe mb’eo, Ehe, kalaño!

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Aa naho manao ty hoe irehe, Inao! tsy napota’ay ‘nio!— Tsy mahatsikarake izay hao i Mpandanja arofoy? tsy arofoana’ i Mpañambem-piai’oy hao? Tsy havaha’e am’ondatio hao o sata’eo?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

O anako, mihinana tantele, amy te soa, eka, mamy an-dañilañy ao ty tantele boak’ am-papi’ey.

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

Maharendreha te izay ty hihitse ami’ty fiai’o; ie trea’o le ho tendrek’ ama’o ty ho avi’o, vaho tsy haitoañe ty fisalalà’o.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Ko vandroñe’o, ty tsereheñe tia, ty anjomba’ i vañoñey; ko joie’o ty akiba imoneña’e;

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

fa mikorovoke im-pito ty vantañe, le mbe mitroatse avao; fe mivembeñe añ’andron-kankàñe o lo-tserekeo.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Ko irebeha’o ty fihotraha’ o rafelahi’oo, vaho ko ado’o hifalea’ ty tro’o i fitsikapia’ey.

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

fa ho vazoho’ Iehovà naho ho alihe’e vaho havì’e tsy ho ama’e i haviñera’ey.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Ko angovita’o o tsivokatseo, le ko itsikiriha’o o lo-tserekeo;

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

fa tsy aman-ko tamae’e ty tsereheñe; le hakipe ty failo’ i borololoy.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

O anake, mañeveña am’ Iehovà naho amy mpanjakay, le ko mitraok’ amo mpiolao,

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

fa hivovoa’ ty feh’ ohatse, vaho ia ty hahafohiñe ty fifetsaham-piantoañe hanoe’ i roroey?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

Manoly o tsara retoañe ka o mahihitseo: Tsy mete an-jaka ao ty firihiañe.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Ze manao ty hoe amo aman-kakeoo: ‘Vantan-drehe,’ ro honjira’ i màroy; vaho ho heje’ o fifeheañeo;

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

fe ho ehake o mahafañendakeo vaho ho soa tata.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

Orofeñe o fivimby mahatoiñe an-kahiti’eo.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Henefo heike ty fitromaha’o alafe’e ao naho halahalao o tete’oo, vaho ranjio amy zao ty akiba’o.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Ko sesehe’o, tsy amam-poto’e t’indaty; vaho ko mamañahy am-pivimby.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Ko manao ty hoe: Hanoako hambañe amy nanoa’e ahikoy; sindre havahako ty amy sata’ey.

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

Niozàko ty tete’ i tembo, niariako ty tanem-balobo’ i seretse;

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

hehe t’ie nioboñobom-patike; nilafihan-kisatse i taney, vaho narobake ty kijolim-bato’e.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Ie nitreako le naereñereko, nenteako vaho nitendrek’ anatse.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Firotse kede, mandre betebeteke, mañohom-pitañe hiroro,

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

le hikovovoke mb’ama’o ty hararahañe, vaho hoe lahin-defoñe ty hapoia’o.