Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Teweegombanga bakozi ba bibi era tobeesemberezanga.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Kubanga emitima gyabwe giteesa kukola bya butemu, era akamwa kaabwe koogera ku kukola bya ffujjo.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Amagezi ge gazimba ennyumba, n’okutegeera kwe kugiggumiza.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Olw’amagezi ebisenge by’ayo bijjula ebintu ebirungi, eby’obugagga ebitalabikalabika eby’omuwendo omungi.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Omuntu ow’amagezi aba n’obuyinza, n’omuntu alina okumanya yeeyongera amaanyi.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Kubanga okulwana olutalo weetaaga okuluŋŋamizibwa, n’okuluwangula, weetaaga abawi b’amagezi bangi.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Amagezi gasukkirira nnyo omusirusiru, talina ky’asobola kwogera mu lukuŋŋaana olw’oku wankaaki.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Oyo asala enkwe ez’okukola ebibi, aliyitibwa mukujjukujju.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Entegeka ez’obusirusiru muvaamu kwonoona, abantu beetamwa omukudaazi.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Bw’oyongobera mu kiseera eky’ebizibu, olwo ng’olina amaanyi matono!
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Odduukiriranga n’owonya abo abatwalibwa okuttibwa, n’abo abali ku njegoyego z’okuttibwa, obawonye okuttirwa obwemage.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Bw’ogambanga nti, “Laba kino twali tetukimanyi,” oyo akebera emitima aba talaba? Oyo akuuma obulamu bwo takimanyi? Talisasula buli muntu ng’omulimu gwe bwe guli?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Mwana wange olyanga omubisi gw’enjuki kubanga mulungi, omubisi oguva mu bisenge byagwo guwoomerera.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Era manya nti amagezi gawoomera emmeeme yo, bw’onoogafuna onoobeera n’essuubi mu bulamu obw’omu maaso, n’essuubi lyo teririkoma.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Toteeganga, ng’omunyazi bw’akola ku nnyumba y’omutuukirivu, tonyaganga maka ge.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Omuntu omutuukirivu ne bw’agwa emirundi omusanvu, addamu n’ayimuka, naye abakozi b’ebibi basuulibwa mu mitawaana.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Tosanyukanga ng’omulabe wo agudde, bwe yeesittalanga omutima gwo gulemenga okujaguza.
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Si kulwa nga Mukama akiraba ne kitamusanyusa, n’amusunguwalira.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Teweeraliikiriranga olw’abo abakola ebibi, so abakozi b’ebibi tobakwatirwanga buggya.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
Kubanga omuntu omubi talina ssuubi mu maaso, ettabaaza y’abakozi b’ebibi erizikizibwa.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Mwana wange otyanga Mukama, ne kabaka, era teweetabanga na bajeemu.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Kubanga obusungu bwabwe bulibuubuukira ku bajeemu era ani amaanyi akabi akalibatuukako?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Bino nabyo era bigambo by’abalina amagezi. Okwekubiira ng’osala emisango si kirungi.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Kale oyo agamba azizza omusango nti, “Toliiko ky’ovunaanibwa,” abantu banaamukolimiranga, n’amawanga ganaamwetamwanga.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Naye abo abasalira omusobya omusango ne gumusinga banaabanga n’essanyu, n’omukisa omulungi gulibatuukako.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Eky’okuddamu eky’amazima, kiri ng’okunywegerwa.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Malirizanga omulimu gwo ogw’ebweru, oteeketeeke ennimiro zo, n’oluvannyuma olyoke weezimbire ennyumba yo.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Towanga bujulizi bwa bulimba ku muliraanwa wo, so akamwa ko tekalimbanga.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Toyogeranga nti, “Omuntu oyo ndimukola nga bw’ankoze, era ndimusasuza nga bw’ampisizza.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Nayita ku nnimiro ey’omugayaavu, ne mpita ne ku nnimiro y’emizabbibu ey’oyo atalina kutegeera.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Kale laba, ng’ennimiro eyo ebunye amaggwa, wansi wonna nga wabikkiddwa omuddo, n’olukomera lwayo olw’amayinja nga lugudde.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Ne neekaliriza ne ntegeera ne nfuna ekyokuyiga mu bye nalaba.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Otulo otutonotono, n’okusumagira akatono, n’okufunya emikono okuwummulako,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
obwavu bulikutuukako ng’omutemu, era n’obwetaavu ng’omutemu.
