Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Ne aemuleris viros malos, nec desideres esse cum eis:

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

quia rapinas meditatur mens eorum, et fraudes labia eorum loquuntur.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Sapientia aedificabitur domus, et prudentia roborabitur.

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

In doctrina replebuntur cellaria, universa substantia pretiosa et pulcherrima.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

Vir sapiens, fortis est: et vir doctus, robustus et validus.

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

Quia cum dispositione initur bellum: et erit salus ubi multa consilia sunt.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

Excelsa stulto sapientia, in porta non aperiet os suum.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Qui cogitat mala facere, stultus vocabitur.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

Cogitatio stulti peccatum est: et abominatio hominum detractor.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Si desperaveris lapsus in die angustiae: imminuetur fortitudo tua.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Erue eos, qui ducuntur ad mortem: et qui trahuntur ad interitum liberare ne cesses.

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Si dixeris: Vires non suppetunt: qui inspector est cordis, ipse intelligit, et servatorem animae tuae nihil fallit, reddetque homini iuxta opera sua.

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

Comede, fili mi, mel, quia bonum est, et favum dulcissimum gutturi tuo:

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

Sic et doctrina sapientiae animae tuae: quam cum inveneris, habebis in novissimis spem, et spes tua non peribit.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Ne insidieris, et quaeras impietatem in domo iusti, neque vastes requiem eius.

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

Septies enim in die cadit iustus, et resurgit: impii autem corruent in malum.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Cum ceciderit inimicus tuus, ne gaudeas, et in ruina eius ne exultet cor tuum:

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

ne forte videat Dominus, et displiceat ei, et auferat ab eo iram suam.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Ne contendas cum pessimis, nec aemuleris impios:

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

quoniam non habent futurorum spem mali, et lucerna impiorum extinguetur.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

Time Dominum, fili mi, et regem: et cum detractoribus non commiscearis:

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

quoniam repente consurget perditio eorum: et ruinam utriusque quis novit?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

Haec quoque sapientibus dico: Cognoscere personam in iudicio non est bonum.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Qui dicunt impio: Iustus es: maledicent eis populi, et detestabuntur eos tribus.

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

Qui arguunt eum, laudabuntur: et super ipsos veniet benedictio.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

Labia deosculabitur, qui recta verba respondet.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Praepara foris opus tuum, et diligenter exerce agrum tuum: et postea aedifices domum tuam.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Ne sis testis frustra contra proximum tuum: nec lactes quemquam labiis tuis.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Ne dicas: Quomodo fecit mihi, sic faciam ei: reddam unicuique secundum opus suum.

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

Per agrum hominis pigri transivi, et per vineam viri stulti:

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

et ecce totum repleverant urticae, et operuerant superficiem eius spinae, et maceria lapidum destructa erat.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Quod cum vidissem, posui in corde meo, et exemplo didici disciplinam.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Usquequo piger dormies? usquequo de somno consurgens? Parum, inquam, dormies, modicum dormitabis, pauxillum manus conseres, ut quiescas:

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

et veniet tibi quasi cursor egestas, et mendicitas quasi vir armatus.