Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Nimet sok sin mwet koluk, ac nimet oru kom in kawuk selos.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Pacl nukewa elos pwapa sulal, ac sramsram lalos mwe na purakak lokoalok.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Lohm uh musaiyuk fin pwelung lun lalmwetmet ac etauk.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Acn ma oasr etauk we, infukil uh yunla ke ma saok ac oaskulana.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Wo in lalmwetmet liki na in ku; aok, yohk sripa in etauk liki in fokoko.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Kom enenu na in akola akwoya meet liki kom srola ke sie mweun, ac kom fin eis kas in kasru wo puspis na kom ac fah ku in kutangla.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Kas lalmwetmet uh arulana loalla nu sin sie mwet lalfon in kalem kac. Wangin ma el ac ku in fahk ke pacl ac srumunyuk ma yohk sripa uh.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Kom fin orek pwapa koluk pacl nukewa, ac fah eteyuk kom lah kom sie mwet orek lokoalok.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Ma nukewa sie mwet lalfon ac nunkauk in oru uh ac ma na koluk. Mwet uh srunga mwet se ma kwacna aklusrongtenye mwet.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Kom fin munasla ke pacl kom sun ma upa, kalmac pa ku lom uh srikla.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Nimet alolo in molela sie mwet su akola in anwuki ke sripen nununku sesuwos.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Sahp kom ac fahk mu kom nikin, a God El etekom ac nunak lom. El ac fah moli nu sum fal nu ke ma kom orala.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Tulik nutik, kom in mongo honey, mweyen arulana wo. Oana ke honey emwem in oalum,
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
ouinge lalmwetmet uh wo nu ke ngunum. Kom fin eis lalmwetmet, na moul lom in pacl fahsru ac fah wo.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Nimet oana sie mwet koluk su pwapa sulal in pisrala ma lun sie mwet suwohs, ku in eisla lohm sel.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Finne pus pacl sie mwet suwohs el ikori, el ac sifil tuyak, a mwe ongoiya uh kunausla mwet koluk.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Nimet engan ke pacl mwet lokoalok lom sun ongoiya uh, ac nimet enganak ke pacl el tukulkul.
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
LEUM GOD El ac etu lah kom engankin, ac El ac tia lungse; fin ouinge, sahp El ac tia sang kai nu sel.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Nimet lela mwet koluk in akfosrngaye kom; ac nimet sok selos,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
mweyen wangin finsrak lun sie mwet koluk nu ke pacl fahsru. Wangin ma el akwot nu kac.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Tulik nutik, kom in akfulatye LEUM GOD ac sunakin tokosra. Nimet asruoki nu sin mwet su lainulos.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Mwet ouinge uh ac sa na in kunausyukla. Ya kom akilen luman ongoiya ma ku in tuku sin God me ac sin tokosra me?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Mwet lalmwetmet uh oayapa fahk ma inge: Tia wo sie mwet nununku in wiwimwet.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
El fin sang mwata nu fin mwet se ma suwohs, mwet nukewa ac srungal ac selngawel.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
A kutena mwet nununku su kai mwet oasr mwata, elos fah kapkapak ac mwet uh ac kaksakunulos.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
El su kawuk na pwaye lom el ac topuk kom ke kas pwaye.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Akola ima lom ac yukwiya ma kom ac moul kac, na kom fah musai lohm sum ac sou lom.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Nimet orek loh lain sie mwet fin wangin mwatal. Nimet fahk kutena ma sutuu kacl.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Nimet fahk mu, “Nga ac oru nu sel in oana ke el tuh oru nu sik! Nga ac folokunang pacna ma el oru nu sik!”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Nga fahsr sasla ke ima in grape lun sie mwet alsrangesr ac lalfon.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Kupoi ke kokul ac mah kap wel, ac pot ma kuhlasak uh mokukla.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Nga liye ma inge ac nunku kac, na pa inge mwe luti nga eis kac:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Farpoeni ac mongla kutu srisrik, eis pacl in motul lom,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
tusruktu ke kom srakna motul, sukasrup ac fah tuku nu fom oana sie mwet pisrapasr su us mwe anwuk inpaol.
