Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Non portare invidia agli uomini malvagi, E non desiderare di esser con loro.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Perciocchè il cuor loro macchina rapina, E le lor labbra parlano d'iniquità.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
La casa sarà edificata per sapienza, E sarà stabilita per prudenza.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
E per conoscimento le camere saranno ripiene Di beni preziosi e dilettevoli, d'ogni maniera.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
L'uomo savio [è] forte; E l'uomo intendente è possente di forza.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Perciocchè con prudenti consigli tu farai la guerra; E la salute [è posta] in moltitudine di consiglieri.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Le sapienze [son] troppo alte per lo stolto; Egli non aprirà la bocca nella porta.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Chi divisa far male Sarà chiamato uomo malizioso.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Il pensiero di stoltizia [è] peccato; E lo schernitore [è] l'abbominio degli uomini.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
[Se] tu ti rallenti nel giorno della distretta, Le tue forze [saranno] corte.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Se tu ti rattieni dal riscuoter quelli che son tratti alla morte, E quelli che stanno in forse di essere uccisi,
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Dicendo: Ecco noi non ne sappiamo nulla; Colui che pesa i cuori non [vi] porrà egli mente? E il guardiano dell'anima tua [non] lo conoscerà egli, E non renderà egli a ciascuno secondo le sue opere?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Figliuol mio, mangia pure del miele; Perciocchè [egli è] buono; E del favo [del miele, che è] dolce al tuo palato;
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Tal [sarà] la conoscenza della sapienza all'anima tua, Quando tu l'avrai trovata; e vi sarà premio, E la tua speranza non sarà troncata.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
O empio, non insidiar l'abitacolo del giusto, Non guastare il suo ricetto.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Perciocchè il giusto cade sette volte, e si rileva; Ma gli empi ruinano nel male.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Non rallegrarti, quando il tuo nemico sarà caduto; E quando egli sarà ruinato, il cuor tuo non [ne] gioisca;
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Che talora il Signore nol vegga, e che [ciò] non gli dispiaccia, E ch'egli non istorni l'ira sua d'addosso a lui.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Non adirarti per li maligni; Non portare invidia agli empi.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
Perciocchè non vi sarà premio alcuno per lo malvagio; La lampana degli empi sarà spenta.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Figliuol mio, temi il Signore e il re; Non rimescolarti co' rapportatori.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Perciocchè in un momento sorgerà la loro calamità; E chi conosce la ruina [procedente] d'amendue loro?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Queste cose ancora [son] per li Savi. Ei non [è] bene di aver riguardo alla qualità delle persone in giudicio.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
I popoli malediranno, [e] le nazioni esecreranno Colui che dice all'empio: Tu [sei] giusto.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Ma quelli che lo gastigano saranno grati; E benedizione di bene verrà sopra loro.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Chi risponde parole diritte Bacia le labbra.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Ordina le tue faccende fuori, E mettile in assetto ne' tuoi campi; E poi edificherai la tua casa.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Non essere testimonio contro al tuo prossimo senza cagione; E vorresti tu subornare alcuno con le tue labbra?
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Non dire: Come egli ha fatto a me, così farò a lui; Io renderò a costui secondo l'opera sua.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Io passai [già] presso al campo del pigro, E presso alla vigna dell'uomo scemo di senno;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Ed ecco, [amendue] erano tutti montati in ortiche, I cardi ne aveano coperto il disopra, E la lor chiusura di pietre era ruinata.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Ed io, riguardando [ciò, vi] posi mente; Veduto[lo, ne] presi ammaestramento.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Dormendo un poco, sonnecchiando un poco, Piegando un poco le mani per riposare;
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
La tua povertà verrà [come] un viandante, E la tua inopia come uno scudiere.
