< Proverbe 24 >
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Kada ka yi ƙyashin mugaye, kada ka yi sha’awar ƙungiyarsu;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
gama leɓunansu suna maganar tā-da-na-zaune-tsaye ne.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Ta wurin hikima ce ake gina gida, kuma ta wurin fahimi ake kafa ta;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
ta wurin sani ɗakunanta sukan cika da kyawawan kayayyaki masu daraja.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Mutum mai hikima yana da iko sosai, kuma mutum mai sani yakan ƙaru da ƙarfi;
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
don yin yaƙi kana bukatar bishewa, kuma don ka yi nasara kana bukatar mashawarta masu yawa.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Hikima ta yi wa wawa nisa ƙwarai a cikin taro a ƙofar gari ba shi da ta cewa.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Duk mai ƙulla mugunta za a ɗauka shi mai kuta hargitsi ne.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Makircin wawa zunubi ne, mutane kuma sukan yi ƙyamar mai ba’a.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
In ba ka da ƙarfi a lokacin wahala, ka tabbatar kai marar ƙarfi ne sosai!
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Ka kuɓutar da waɗanda ake ja zuwa inda za a kashe su; ka riƙe waɗanda suke tangaɗi zuwa wajen yanka.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
In kuka ce, “Ai, ba mu san wani abu a kai wannan ba,” shi da yake awon ba shi da zuciyar ganewa ne? Shi da yake tsare ranka bai sani ba ne? Ba zai sāka wa kowane mutum bisa ga abin da ya aikata ba?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Ka sha zuma, ɗana, ka sha zuma gama tana da kyau; zuma daga kaki yana da zaƙi a harshenka.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Ka kuma san cewa hikima tana da zaƙi ga rai; in ka same ta, akwai sa zuciya ta nan gaba dominka, kuma sa zuciyarka ba za tă zama a banza ba.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Kada ka kwanta kana fako kamar ɗan iska don ƙwace gidan adali, kada ka ƙwace masa wurin zama;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
gama ko da adali ya fāɗi sau bakwai, yakan tashi kuma, amma bala’i kan kwantar da mugaye.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Kada ka yi dariya sa’ad da abokin gāba ya fāɗi; sa’ad da ya yi tuntuɓe, kada ka yi farin ciki,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
in ba haka ba in Ubangiji ya gani ba zai amince ba ya kuma juye fushinsa daga gare shi.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Kada ka ji tsoro saboda masu mugunta ko ka yi ƙyashin mugaye,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
gama mugu ba shi da zuciya ta nan gaba, kuma fitilar mugaye za tă mutu.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Ka ji tsoron Ubangiji da kuma sarki, ɗana, kuma kada ka haɗa kai da masu tayarwa,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
gama za a tura waɗannan biyu zuwa hallaka nan da nan, kuma wa ya sani irin bala’in da za su iya kawowa?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Waɗannan ma maganganun masu hikima ne, Nunan sonkai a shari’a ba shi da kyau.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Duk wanda ya ce wa mai laifi, “Ba ka da laifi”, mutane za su la’ance shi al’umma kuma za tă ce ba a san shi ba.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Amma zai zama da lafiya ga duk waɗanda suka hukunta masu laifi, kuma babban albarka zai zo a kansu.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Amsa da take ta gaskiya tana kamar sumba a leɓuna.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Ka gama aikinka ka kuma shirya gonakinka; bayan haka, ka gina gidanka.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Kada ka ba da shaida a kan maƙwabcinka ba tare da isashen dalili ba, ko ka yi amfani da leɓunanka ka yi ruɗu.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Kada ka ce, “Zan yi masa kamar yadda ya yi mini; zan rama abin da wannan mutum ya yi mini.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Na wuce cikin gonar rago, na wuce cikin gonar inabin mutumin da ba shi da azanci;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
ƙayayyuwa sun yi girma ko’ina, ciyayi sun rufe ƙasar, katangar duwatsu duk ta rushe.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Na yi tunani a zuciyata na kuwa koyi darasi daga abin da na gani.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Ɗan barci, ɗan gyangyaɗi, ɗan naɗin hannuwa don a huta,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
sai talauci ya shigo maka kamar’yan fashi rashi kuma ya zo maka kamar mai hari.