Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Pa fè anvi a moun mechan, ni dezire pou avèk yo;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
paske panse yo fòmante vyolans e lèv yo pale inikite.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Avèk sajès, kay la bati e avèk bon konprann, li vin etabli.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Pa konesans, chanm yon moun vin ranpli avèk tout bèl kalite richès.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Yon nonm saj byen fò, e yon nonm ak konesans ogmante pouvwa li.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Paske ak konsèy saj ou va fè lagè, e ak konseye an abondans, gen viktwa.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Sajès twò wo pou moun ensanse a; li pa ouvri bouch li nan pòtay la.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Yon moun ki fè plan pou fè mal, moun va rele li magouyè.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Fòmante foli se peche, e mokè a abominab a tout moun.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Si ou lach nan jou gran pwoblèm nan, fòs ou pa fò.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Delivre sila k ap mennen vè lanmò a, ak sila k ap mache tonbe vè labatwa a. O, kenbe yo!
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Si ou di: “Gade, nou pa t konnen sa”; èske Li pa konsidere sa, sila ki peze kè? Epi èske Li pa konnen sa, sila kap kenbe nanm ou an? Èske Li p ap rann a lòm selon zèv li?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Fis mwen, manje siwo myèl, paske li bon; wi, siwo sòti nan nich lan dous pou goute.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Konnen ke sajès se konsa pou nanm ou; si ou twouve li, va gen yon avni, e espwa ou p ap anile.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Pa kouche mete pyèj, o lòm mechan, kont kote ke moun dwat la rete a. Pa detwi kote repo li a;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
paske yon nonm ladwati tonbe sèt fwa e leve ankò, men se nan lè gwo malè ke mechan an tonbe.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Pa rejwi lè lènmi ou tonbe. Ni pa kite kè ou kontan lè l tonbe;
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Oswa, SENYÈ a va wè l, vin pa kontan e detounen kòlè Li de li.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Pa twouble tèt ou pou malveyan yo, ni fè lanvi pou mechan yo,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
paske pou yon nonm mechan, pa gen avni. Lanp a mechan an va etenn nèt.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Fis mwen an, gen lakrent SENYÈ a ak wa a; pa asosye ak sila ki pa stab yo,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
paske, malè yo va leve vit. Kilès ki konnen destriksyon an k ap sòti nan yo de a.
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Sila yo, anplis, se pawòl a sajès: Fè patipri nan jijman pa bon.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Sila ki di a mechan an: “Ou dwat”, pèp yo va modi li e nasyon yo va rayi li;
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
men pou sila ki repwoche mechan yo, lap wale byen ak yo. Bon benediksyon va tonbe sou yo.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Yon repons onèt tankou yon bo sou lèv yo.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare tout travay ou a deyò; byen prepare chan ou. Apre, alò, bati kay ou.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Pa vin yon temwen kont vwazen ou san koz, e pa bay manti ak lèv ou.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Pa di: “Se konsa mwen va fè l paske li te fè m konsa; mwen va rann a nonm nan selon zèv li yo.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Mwen te pase nan chan parese a; akote chan rezen a nonm ki manke bon konprann nan.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Epi gade byen, li te plen ak raje pikan, e kouvri ak move zèb, Miray an wòch la te fin kraze nèt.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Lè m te wè, mwen te reflechi sou sa; mwen te gade e m te resevwa enstriksyon.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
“Yon ti dòmi, yon ti somèy, yon ti pliye men pou repoze,”
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
Konsa mizè ou va vin parèt sou ou tankou yon vòlè; ak bezwen tankou yon bandi kon zam.
