Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Sue thou not yuele men, desire thou not to be with hem.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For the soule of hem bithenkith raueyns, and her lippis speken fraudis.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
An hous schal be bildid bi wisdom, and schal be maad strong bi prudence.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Celeris schulen be fillid in teching, al riches preciouse and ful fair.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wijs man is strong, and a lerned man is stalworth and miyti.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
For whi batel is bigunnun with ordenaunce, and helthe schal be, where many counsels ben.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom is hiy to a fool; in the yate he schal not opene his mouth.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
He that thenkith to do yuels, schal be clepid a fool.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The thouyte of a fool is synne; and a bacbitere is abhomynacioun of men.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If thou that hast slide, dispeirist in the dai of angwisch, thi strengthe schal be maad lesse.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Delyuere thou hem, that ben led to deth; and ceesse thou not to delyuere hem, that ben drawun to deth.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If thou seist, Strengthis suffisen not; he that is biholdere of the herte, vndirstondith, and no thing disseyueth the kepere of thi soule, and he schal yelde to a man bi hise werkis.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Mi sone, ete thou hony, for it is good; and an honycomb ful swete to thi throte.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
`So and the techyng of wisdom is good to thi soule; and whanne thou hast founde it, thou schalt haue hope in the laste thingis, and thin hope schal not perische.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Aspie thou not, and seke not wickidnesse in the hous of a iust man, nether waste thou his reste.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For a iust man schal falle seuene sithis in the dai, and schal rise ayen; but wickid men schulen falle in to yuele.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Whanne thin enemye fallith, haue thou not ioye; and thin herte haue not ful out ioiyng in his fal;
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
lest perauenture the Lord se, and it displese hym, and he take awei his ire fro hym.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Stryue thou not with `the worste men, nether sue thou wickid men.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For whi yuele men han not hope of thingis to comynge, and the lanterne of wickid men schal be quenchid.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My sone, drede thou God, and the kyng; and be thou not medlid with bacbiteris.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For her perdicioun schal rise togidere sudenli, and who knowith the fal of euer either?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Also these thingis that suen ben to wise men. It is not good to knowe a persoone in doom.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Puplis schulen curse hem, that seien to a wickid man, Thou art iust; and lynagis schulen holde hem abhomynable.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Thei that repreuen iustli synners, schulen be preisid; and blessing schal come on hem.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
He that answerith riytful wordis, schal kisse lippis.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Make redi thi werk with outforth, and worche thi feelde dilygentli, that thou bilde thin hous aftirward.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be thou not a witnesse with out resonable cause ayens thi neiybore; nether flatere thou ony man with thi lippis.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Seie thou not, As he dide to me, so Y schal do to him, and Y schal yelde to ech man aftir his werk.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I passide bi the feeld of a slow man, and bi the vyner of a fonned man; and, lo!
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
nettlis hadden fillid al, thornes hadden hilid the hiyere part therof, and the wal of stoonys with out morter was distried.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
And whanne Y hadde seyn this thing, Y settide in myn herte, and bi ensaumple Y lernyde techyng.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Hou longe slepist thou, slow man? whanne schalt thou ryse fro sleep? Sotheli thou schalt slepe a litil, thou schalt nappe a litil, thou schalt ioyne togidere the hondis a litil, to take reste;
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
and thi nedynesse as a currour schal come to thee, and thi beggerie as an armed man.
