Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Be not thou envious against evil men, neither desire to be with them.

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

For their heart studieth destruction, and their lips talk of mischief.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Through wisdom is a house built; and by understanding it is established:

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

And by knowledge shall the chambers be filled with all precious and pleasant riches.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

A wise man [is] strong; and a man of knowledge increaseth strength.

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

For by wise counsel thou shalt make thy war: and in multitude of counselors [there is] safety.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

Wisdom [is] too high for a fool: he openeth not his mouth in the gate.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

He that deviseth to do evil shall be called a mischievous person.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

The thought of foolishness [is] sin: and the scorner [is] an abomination to men.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

[If] thou faintest in the day of adversity, thy strength [is] small.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

If thou forbearest to deliver [them that are] drawn to death, and [those that are] ready to be slain;

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

If thou sayest, Behold, we knew it not; doth not he that pondereth the heart consider [it]? and he that keepeth thy soul, doth [not] he know [it]? and will [not] he render to [every] man according to his works?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

My son, eat thou honey, because [it is] good; and the honey-comb, [which is] sweet to thy taste:

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

So [shall] the knowledge of wisdom [be] to thy soul: when thou hast found [it], then there shall be a reward, and thy expectation shall not be cut off.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Lay not wait, O wicked [man], against the dwelling of the righteous; destroy not his resting-place:

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

For a just [man] falleth seven times, and riseth again: but the wicked shall fall into mischief.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Rejoice not when thy enemy falleth, and let not thy heart be glad when he stumbleth:

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

Lest the LORD see [it], and it displease him, and he turn away his wrath from him.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Fret not thyself because of evil [men], neither be thou envious at the wicked;

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

For there shall be no reward to the evil [man]; the candle of the wicked shall be extinguished.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

My son, fear thou the LORD and the king: [and] meddle not with them that are given to change:

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

For their calamity shall rise suddenly; and who knoweth the ruin of them both?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

These [things] also [belong] to the wise. [It is] not good to have respect of persons in judgment.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

He that saith to the wicked, Thou [art] righteous; him shall the people curse, nations shall abhor him:

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

But to them that rebuke [him] shall be delight, and a good blessing shall come upon them.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

[Every man] shall kiss [his] lips that giveth a right answer.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Prepare thy work without, and make it fit for thyself in the field; and afterwards build thy house.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Be not a witness against thy neighbor without cause; and deceive [not] with thy lips.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Say not, I will do so to him as he hath done to me: I will render to the man according to his work.

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

I went by the field of the slothful, and by the vineyard of the man void of understanding;

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

And lo, it was all grown over with thorns, [and] nettles had covered the face of it, and its stone wall was broken down.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Then I saw, [and] considered [it] well: I looked upon [it], [and] received instruction.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

[Yet] a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

So shall thy poverty come [as] one that traveleth; and thy want as an armed man.