Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Be not thou envious of wicked men, neither crave to be with them;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For, violence, their heart muttereth, and, mischief, their lips do speak.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
In wisdom, is a house builded, and, in understanding, is it established;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
And, in knowledge, chambers are filled, with all acquisitions, costly and fair.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wise man, is mighty, and, a man of knowledge, becometh alert in vigour.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Surely, with concerted measures, shalt thou make for thyself war, and, success, lieth in the greatness of the counsellor.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Unattainable to a foolish man, are the dictates of wisdom, in the gate, he openeth not his mouth.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
He that deviseth to do mischief, him, shall men call, a master of plots.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The purpose of folly, is sin, and, an abomination to mankind, is a buffoon.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Thou hast been slothful in the day of straitness, Strait, is thy strength.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Deliver thou such as are being led forth to death, and, them who are tottering to slaughter, oh that thou wouldst hold back!
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Though thou say, Lo! we knew not this, Shall not, he that proveth hearts, himself, discern? And, he that formeth thy soul, himself, know? and bring back to a son of earth according to his deed?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
My son, eat thou honey, because it is good, —and droppings from the comb [because they are] sweet to thy palate:
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Thus, take knowledge of wisdom, for thine own soul; If thou find it, then there is a future, and, thine expectation, shall not be cut off.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Do not lie in wait, thou lawless man, against the home of the righteous, —neither destroy thou his place of rest;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For, seven times, may the righteous fall and yet arise, but, lawless men, shall stumble into calamity.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
When thine enemy falleth, do not thou rejoice, and, when he stumbleth, let not thy heart exult:
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Lest Yahweh see it, and it be wicked in his eyes, and he turn away from him his anger.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Burn not with vexation against evil doers, be not envious of lawless men;
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For there shall be no future for the wicked, The lamp of the lawless, shall go out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Revere thou Yahweh, my son, and the king, and, with the fickle, have thou no fellowship;
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For, suddenly, shall arise their calamity; and, the misfortune of their years, who knoweth?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These things also, concern the wise, To take note of faces in judgment, is not good.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
He that saith to the lawless man, Righteous, thou art, peoples shall denounce him, populations shall curse him;
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
But, to reprovers, one should be pleasant, and, upon them, should come an excellent blessing:
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Lips, should one kiss with one who answereth in right words.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare, in the open, thy work, and make ready, in the field, for thyself, Afterwards, shalt thou build thy house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Do not become a needless witness against thy neighbour, so mightest thou open too wide thy lips:
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Do not say—According to what he hath done to me, so, will I do to him, I will repay every one according to his work.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
By the field of the sluggard, I passed, and by the vineyard of a man lacking sense;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And lo! there had come up all over it—thorns, there had covered the face thereof—thistles, and, the stone fence thereof, had been thrown down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
So I observed it, for myself, I applied my heart, I looked—I accepted correction:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
A little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to rest:
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
So shall come in, as a highwayman, thy poverty, and, thy want, as one armed with a shield.
