Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Be not thou envious of wicked men, And desire not to be with them!
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For their heart studieth destruction, And their lips speak mischief.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Through wisdom is a house builded, And by understanding is it established;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Yea, by knowledge are the chambers filled With all precious and goodly substance.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
The wise man is strong; Yea, the man of understanding establisheth his strength.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
For by wise counsel shalt thou make war, And by the multitude of counsellors cometh success.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom is too high for the fool; He openeth not his mouth at the gate.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
He that deviseth to do evil Shall be called mischief-master.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The purpose of folly is sin; And a scoffer is an abomination to men.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If thy spirit faint in the day of adversity, Faint will be thy strength.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Deliver thou those who are dragged to death, And those who totter to the slaughter, —O keep them back!
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If thou sayst, “Behold, we knew it not!” Doth not he that weigheth the heart observe it? Yea, he that keepeth thy soul knoweth it. And he will render to every man according to his works.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Eat honey, my son, for it is good, And the honeycomb, which is sweet to thy taste;
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
So learn thou wisdom for thy soul! When thou hast found it, there shall be a reward, And thy expectation shall not be cut off.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Plot not, O wicked man! against the habitation of the righteous; Spoil not his resting-place!
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For though the righteous fall seven times, yet shall he rise up again; But the wicked shall fall into mischief.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Rejoice not when thine enemy falleth, And let not thy heart be glad when he stumbleth;
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Lest the LORD see, and it displease him, And he turn away his anger from him.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Fret not thyself on account of evil men, Neither be thou envious of the wicked;
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For there shall be no posterity to the evil man; The lamp of the wicked shall be put out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My son, fear thou the LORD and the king; And mingle not with them that are given to change!
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For their calamity shall rise up suddenly, And their ruin, coming from them both, in a moment.
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These also are words of the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
He that saith to the wicked, “Thou art righteous,” Him shall the people curse; Nations shall abhor him.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
But it shall be well with them that punish him, And the blessing of prosperity shall come upon them.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
He that giveth a right answer Kisseth the lips.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Arrange thy work without, And prepare it in thy field: Afterwards thou mayst build thy house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be not a witness without cause against thy neighbor, And deceive not with thy lips.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Say not, “As he hath done to me, So will I do to him; I will render to the man according to his doings.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I passed by the field of the slothful, And by the vineyard of the man void of understanding,
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And, lo! it was all overgrown with thorns, And the face thereof was covered with nettles, And the stone wall thereof was broken down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Then I saw, and considered it well; I looked upon it. and received instruction.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
“A little sleep, a little slumber! A little folding of the hands to rest!”
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
So shall poverty come upon thee like a highwayman; Yea, want like an armed man.
