Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Be thou not envious of bad men, and do not long to be with them.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For their heart meditateth destruction, and of mischief do their lips speak.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Through wisdom is a house built; and through understanding is it firmly established;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
And through knowledge are chambers filled with all manner of precious and pleasant wealth.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wise man is [always] in power; and a man of knowledge fortifieth [his] strength.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
For by wise counsel canst thou conduct thy war; and there is help in a multitude of counsellors.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom is too high for a fool: in the gate can he not open his mouth.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Him that deviseth to do evil, men call a master of wicked devices.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The counsel of folly is sin; and an abomination to men is the scorner.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If thou despond on the day of distress, thy strength is small.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Deliver those that are taken unto death, and those that are moved away to the slaughter hold back.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If thou shouldst say, Behold, we know not this man: lo, he that weigheth hearts will truly regard it, and he that keepeth thy soul will surely know it; and he will give a recompense to man according to his doing.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Eat honey, my son, because it is good; and the fine honey, which is sweet to thy palate:
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
So obtain the knowledge of wisdom for thy soul: when thou hast found her, then shall there be a [happy] future, and thy hope shall not be cut off.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Lie not in wait, O wicked man! against the dwelling of the righteous; waste not his resting-place;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For though the righteous were to fall seven times, he will rise up again; but the wicked shall stumble into misfortune.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
At the fall of thy enemy do not rejoice; and at his stumbling let not thy heart be glad:
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Lest the Lord see it and it be displeasing in his eyes, and he turn away from him his wrath.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Fret not thyself because of evil-doers, neither be thou envious of the wicked;
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For there will be no [happy] future for the bad man: the lamp of the wicked will be quenched.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My son, fear the Lord and the king: with those that are desirous to change do not mingle thyself;
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For suddenly will their calamity arise; and who knoweth the ruin of both of them!
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These things also are for the wise. To have respect of persons in judgment is not good.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Him that saith unto the wicked, Thou art righteous, will the people denounce, him will nations hold accursed;
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
But to those that punish delight shall be given, and upon them shall come the blessing of the good.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Men will kiss the lips of him that giveth a proper answer.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare without thy work, and make it fit in the field for thyself: and afterward build thy house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be not without cause a witness against thy neighbor; for wouldst thou beguile with thy lips?
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Say not, As he hath done to me so will I do to him: I will recompense every man according to his doing.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
By the field of a slothful man I once passed along, and by the vineyard of a man void of sense:
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And, lo, it was all grown over with thorns, nettles had covered its surface, and its stone-wall was broken down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
And when I had indeed beheld [this] I took it to my heart: I saw it, and received a warning.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
“A little [more] sleep, a little slumber, a little folding of the hands in lying down;”
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
But then will thy poverty come like a rover; and thy wants as a man armed with a shield.
