Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Be not you envious against evil men, neither desire to be with them.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For their heart studies destruction, and their lips talk of mischief.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Through wisdom is an house built; and by understanding it is established:
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
And by knowledge shall the chambers be filled with all precious and pleasant riches.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wise man is strong; yea, a man of knowledge increases strength.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
For by wise counsel you shall make your war: and in multitude of counsellors there is safety.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom is too high for a fool: he opens not his mouth in the gate.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
He that devises to do evil shall be called a mischievous person.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The thought of foolishness is sin: and the scorner is an abomination to men.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If you faint in the day of adversity, your strength is small.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
If you forbear to deliver them that are drawn unto death, and those that are ready to be slain;
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If you say, Behold, we knew it not; does not he that ponders the heart consider it? and he that keeps your soul, does not he know it? and shall not he render to every man according to his works?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
My son, eat you honey, because it is good; and the honeycomb, which is sweet to your taste:
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
So shall the knowledge of wisdom be unto your soul: when you have found it, then there shall be a reward, and your expectation shall not be cut off.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Lay not wait, O wicked man, against the dwelling of the righteous; spoil not his resting place:
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For a just man falls seven times, and rises up again: but the wicked shall fall into mischief.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Rejoice not when your enemy falls, and let not your heart be glad when he stumbles:
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Lest the LORD see it, and it displease him, and he turn away his wrath from him.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Fret not yourself because of evil men, neither be you envious at the wicked:
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For there shall be no reward to the evil man; the candle of the wicked shall be put out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My son, fear you the LORD and the king: and meddle not with them that are given to change:
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For their calamity shall rise suddenly; and who knows the ruin of them both?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These things also belong to the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
He that says unto the wicked, You are righteous; him shall the people curse, nations shall detest him:
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
But to them that rebuke him shall be delight, and a good blessing shall come upon them.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Every man shall kiss his lips that gives a right answer.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare your work without, and make it fit for yourself in the field; and afterwards build your house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be not a witness against your neighbour without cause; and deceive not with your lips.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Say not, I will do so to him as he has done to me: I will render to the man according to his work.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I went by the field of the slothful, and by the vineyard of the man void of understanding;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And, lo, it was all grown over with thorns, and nettles had covered the face thereof, and the stone wall thereof was broken down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Then I saw, and considered it well: I looked upon it, and received instruction.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Yet a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
So shall your poverty come as one that travels; and your lack as an armed man.
