Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Be not thou enuious against euill men, neither desire to be with them.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
For their heart imagineth destruction, and their lippes speake mischiefe.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Through wisdome is an house builded, and with vnderstanding it is established.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
And by knowledge shall the chambers bee filled with all precious, and pleasant riches.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wise man is strong: for a man of vnderstanding encreaseth his strength.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
For with counsel thou shalt enterprise thy warre, and in the multitude of them that can giue counsell, is health.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdome is hie to a foole: therefore he can not open his mouth in the gate.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Hee that imagineth to doe euill, men shall call him an autour of wickednes.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The wicked thought of a foole is sinne, and the scorner is an abomination vnto men.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If thou bee faint in the day of aduersitie, thy strength is small.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Deliuer them that are drawen to death: wilt thou not preserue them that are led to be slaine?
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If thou say, Beholde, we knew not of it: he that pondereth the heartes, doeth not hee vnderstand it? and hee that keepeth thy soule, knoweth he it not? will not he also recompense euery man according to his workes?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
My sonne, eate hony, for it is good, and the hony combe, for it is sweete vnto thy mouth.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
So shall the knowledge of wisdome be vnto thy soule, if thou finde it, and there shall be an ende, and thine hope shall not be cut off.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Laye no waite, O wicked man, against the house of the righteous, and spoyle not his resting place.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For a iust man falleth seuen times, and riseth againe: but the wicked fall into mischiefe.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Bee thou not glad when thine enemie falleth, and let not thine heart reioyce when hee stumbleth,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Least the Lord see it, and it displease him, and he turne his wrath from him.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Fret not thy selfe because of the malicious, neither be enuious at the wicked.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For there shall bee none ende of plagues to the euill man: the light of the wicked shall bee put out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My sonne feare the Lord, and the King, and meddle not with them that are sedicious.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For their destruction shall rise suddenly, and who knoweth the ruine of them both?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
ALSO THESE THINGS PERTEINE TO THE WISE, It is not good to haue respect of any person in iudgement.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
He that saith to the wicked, Thou art righteous, him shall the people curse, and the multitude shall abhorre him.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
But to them that rebuke him, shall be pleasure, and vpon them shall come the blessing of goodnesse.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
They shall kisse the lippes of him that answereth vpright wordes.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare thy worke without, and make readie thy thinges in the fielde, and after, builde thine house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be not a witnes against thy neighbour without cause: for wilt thou deceiue with thy lippes?
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Say not, I wil doe to him, as he hath done to mee, I will recompence euery man according to his worke.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I passed by the fielde of the slouthfull, and by the vineyarde of the man destitute of vnderstanding.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And lo, it was al growen ouer with thornes, and nettles had couered the face thereof, and the stone wall thereof was broken downe.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Then I behelde, and I considered it well: I looked vpon it, and receiued instruction.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Yet a litle sleepe, a litle slumber, a litle folding of the handes to sleepe.
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
So thy pouertie commeth as one that traueileth by the way, and thy necessitie like an armed man.
