< Proverbe 24 >
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Don't be jealous of evil people; don't long to spend time with them,
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
for they think up cruel plans and discuss how to cause trouble.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
A house is built by wisdom; its foundation is made secure through understanding.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Its rooms are filled by knowledge with all kinds of valuable and beautiful objects.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
If you have wisdom, you are strong; if you have knowledge, your power increases,
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
for with wise guidance you can go to war; you will be victorious by having many good advisors.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom goes over the heads of stupid people; they have nothing to contribute when important matters are discussed.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Anyone who plans to do evil will be seen as a troublemaker.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Plans thought up by stupid people are sinful. Everyone hates those who are scornful of others.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If you give up in times of trouble, it shows how weak you are.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Rescue those who are being led away to be executed; save those who are stumbling on their way to be slaughtered.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If you say, “Look, we didn't know anything about this,” don't you think the God who judges your motives will see what's happening? He who watches over you knows, and he will pay people back for what they've done.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
My son, eating honey is good for you; the honeycomb tastes sweet.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
In the same way, you should know that wisdom is good for you; if you find it, there will be a future for you, and your hope will not be crushed.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Don't be like a criminal waiting to ambush the home of good people; don't attack the place where they live.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Those who do right may fall down seven times, and still get up again; but the wicked are brought down by disaster.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Don't celebrate when your enemies fall; don't be glad when they trip up,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
otherwise when the Lord sees it, he'll be unhappy with you and won't punish your enemies as he planned.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Don't get all upset over the wicked, or be jealous of those who do wrong,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
for evil people have no future—the lamp of the wicked will be snuffed out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My son, honor the Lord and the king, and don't join those who are rebellious,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
for disaster will suddenly fall on them. Who knows how the Lord and king will punish them?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These are more sayings of the wise: Showing favoritism when passing judgment is wrong.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Those who tell the guilty, “You're innocent,” will be cursed by the people and hated by the nation,
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
while those who convict the guilty will be appreciated, and will receive a rich blessing.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
An honest answer is a kiss on the lips.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Do the work you need to do outside first, then prepare and sow your fields, and only after that start building your house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Don't testify against your neighbors without having a good reason, and don't tell lies.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Don't say to yourself, “I'm going to do to him what he did to me! I'll pay him back for what he's done!”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I walked past the field of a lazy man, past a vineyard of someone with no sense.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
It was all overgrown with thorns, the ground was covered with weeds, and the stone wall had fallen down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
As I looked I thought about it, and what I saw taught me a lesson:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
You may say, “Please, just a little more sleep, a little longer snooze, a little more folding of the arms to rest”—
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
and poverty will attack you like a robber, destitution like an armed warrior.