Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Seek not to be like evil men, neither desire to be with them:
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Because their mind studieth robberies, and their lips speak deceits.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
By wisdom the house shall be built, and by prudence it shall be strengthened.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
By instruction the storerooms shall be filled with all precious and most beautiful wealth.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
A wise man is strong: and a knowing man, stout and valiant.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Because war is managed by due ordering: and there shall be safety where there are many counsels.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Wisdom is too high for a fool, in the gate he shall not open his mouth.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
He that deviseth to do evils, shall be called a fool.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
The thought of a fool is sin: and the detracter is the abomination of men.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
If thou lose hope being weary in the day of distress, thy strength shall be diminished.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Deliver them that are led to death: and those that are drawn to death forbear not to deliver.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
If thou say: I have not strength enough: he that seeth into the heart, he understandeth, and nothing deceiveth the keeper of thy soul, and he shall render to a man according to his works.
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Fat honey, my son, because it is good, and the honeycomb most sweet to thy throat:
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
So also is the doctrine of wisdom to thy soul: which when thou hast found, thou shalt have hope in the end, and thy hope shall not perish.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Lie not in wait, nor seek after wickedness in the house of the just, nor spoil his rest.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
For a just mall shall fall seven times and shall rise again: but the wicked shall fall down into evil.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
When thy enemy shall fall, be not glad, and in his ruin let not thy heart rejoice:
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Lest the Lord see, and it displease him, and he turn away his wrath from him.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Contend not with the wicked, nor seek to be like the ungodly:
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
For evil men have no hope of things to come, and the lamp of the wicked shall be put out.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
My son, fear the Lord and the king: and have nothing to do with detracters.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
For their destruction shall rise suddenly: and who knoweth the ruin of both?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
These things also to the wise: It is not good to have respect to persons in judgment.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
They that say to the wicked man: Thou art just: shall be cursed by the people, and the tribes shall abhor them.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
They that rebuke him, shall be praised: and a blessing shall come upon them.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
He shall kiss the lips, who answereth right words.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Prepare thy work without, and diligently till thy ground: that afterward thou mayst build thy house.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Be not witness without cause against thy neighbour: and deceive not any man with thy lips.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Say not: I will do to him as he hath done to me: I will render to every one according to his work.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
I passed by the field of the slothful man, and by the vineyard of the foolish man:
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
And behold it was all filled with nettles, and thorns had covered the face thereof, and the stone wall was broken down.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Which when I had seen, I laid it up in my heart, and by the example I received instruction.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Thou wilt sleep a little, said I, thou wilt slumber a little, thou wilt fold thy hands a little to rest:
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
And poverty shall come to thee as a runner, and beggary as an armed man.
