Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Ne zavidi opakim ljudima niti želi da budeš s njima.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Jer im srce smišlja nasilje i usne govore o nedjelu.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Mudrošću se zida kuća i razborom utvrđuje,
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
i po znanju se pune klijeti svakim blagom dragocjenim i ljupkim.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Bolji je mudar od jakoga i čovjek razuman od silne ljudine.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Jer s promišljanjem se ide u boj i pobjeda je u mnoštvu savjetnika.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Previsoka je bezumnomu mudrost: zato na sudu ne otvara usta svojih!
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Tko smišlja zlo zove se učitelj podmukli.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Ludost samo grijeh snuje, i podrugljivac je mrzak ljudima.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Kloneš li u dan bijede, bijedna je tvoja snaga.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Izbavi one koje vode u smrt; i spasavaj one koji posrćući idu na stratište.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Ako kažeš: “Nismo za to znali”, ne razumije li onaj koji ispituje srca? I ne znade li onaj koji ti čuva dušu? I ne plaća li on svakomu po njegovim djelima?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Jedi med, sine moj, jer je dobar, i saće je slatko nepcu tvome.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Takva je, znaj, i mudrost tvojoj duši: ako je nađeš, našao si budućnost i nada tvoja neće propasti.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Ne postavljaj, opaki, zasjede stanu pravednikovu, ne čini nasilja boravištu njegovu;
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
jer padne li pravednik i sedam puta, on ustaje, a opaki propadaju u nesreći.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Ne veseli se kad padne neprijatelj tvoj i ne kliči srcem kada on posrće,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
da ne bi vidio Jahve i za zlo uzeo i obratio srdžbu svoju od njega.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Nemoj se srditi zbog zločinaca, nemoj zavidjeti opakima,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
jer zao čovjek nema budućnosti, svjetiljka opakih gasi se.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Boj se Jahve, sine moj, i kralja: i ne buni se ni protiv jednoga ni protiv drugoga.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Jer iznenada provaljuje nesreća njihova i tko zna kad će doći propast njihova.
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
I ovo je od mudraca: Ne valja biti pristran na sudu.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Tko opakomu veli: “Pravedan si”, proklinju ga narodi i kunu puci;
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
a oni koji ga ukore nalaze zadovoljstvo, i na njih dolazi blagoslov sreće.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
U usta ljubi tko odgovara pošteno.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Svrši svoj posao vani i uredi svoje polje, potom i kuću svoju zidaj.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Ne svjedoči lažno na bližnjega svoga: zar ćeš varati usnama svojim?
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Ne reci: “Kako je on meni učinio, tako ću i ja njemu; platit ću tom čovjeku po djelu njegovu!”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Prolazio sam mimo polje nekog lijenčine i mimo vinograd nekog luđaka,
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
i gle, sve bijaše zaraslo u koprive, i sve pokrio čkalj, i kamena ograda porušena.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Vidjeh to i pohranih u srcu, promotrih i uzeh pouku:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
“Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i oskudica kao oružanik!”
