< Proverbe 24 >

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Miphalou ho umchan thangse hih in, chule hitobang miho chu kiloipi din jong ngaicha hih-in.
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Ajeh chu alung thim un thilse jeng agong un, akamdung uva jou le nal jeng aseijun ahi.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Chihna jeh chun in akisadoh jin, chule hetkhen themna jal-a kitungdet ji ahi.
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Hetkhen themna akon insung dann jousea, thil manlutah tah le; lung lhaina thilpha chom haona dimset-ji ahi.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Miching chu mi thahat sang in ahat jon, hetna nei mi jong atha hatpa sang in ahat cheh jin ahi.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Ijeh-inem itileh lungthim thepna jal-a gal kisatji ahin, chule gal jona jong thumop them hoa kingam ahi.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Chihna hi mingol ho din meiphah ahipon, thutanna kotpi mai lah'in jong seiding aneiji tapouve.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Koi hileh thilse bol ding ngaito chan chu, jou le nal-a natongpa tia kikou ding ahi.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Mingol ho thilse gonhi chonset ahin, mi ahilou lam'a tot chaveipa jong mi jousen athet ahibouve.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Kidoupin nahin phah nikho teng jongleh lung lhadai hih in, ajeh chu lhahsamna'a nanei cheh ding ahibouve.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Thina lam jon-a kijot hokhu huhhing loijin, chule min athagamna dinga kipal-lhu ho jong huhdoh loijin.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Nangman, “vetem in, keihon hiche hi kahe phapouve,” tin nasei in, Ama bouvin mihem lungthim akholchil-a ahet chin ji hilou ham? Nalhagao vea ching jing pan hitobang hi amelchih jing hilou ham? Aman mihem koi hileh atoh dungjui cheh-a lethuhna anei ding hilou ham?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Kachapa, khoiju hi don in atui lheh jeng e, khoi-phanga apat hung pot khoiju hi nele chun alhum'a lhum ahi.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Chihna kiti hi nalhagao dinga hiche tobang chu ahi. Chule chihna hi namu jouva ahileh khonung dinga phachom tah ahi.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Miphalou bang in mikitah pa chu a-in pang dunga ga chang lhih hih in, mikitah pa in jong chomding gohih hel in.
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Ijeh-inem itileh mikitah kiti hi vel sagi jen lhu jongleh, athoudoh thei jin, hinlah miphalou ho chunga hamsetna ahung lhun teng akhup athal in aleh jitai.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Namelma akipal lhuh teng kipanan neihih hel in, aman kipal lhuhna ato khah jongleh kipa thanopna'a nanei lou ding ahi.
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Ajeh chu Yahweh Pakai in hin mudoh leh, lunghanna'a anei loding ahi. Hijeh chun ama kon chun Yahweh Pakai lunghanna peldoh in.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Thilse bol ho jeh in nang le nang kisih hih in, chule achon chan-u jong thangsetpi dan.
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
Ajeh chu miphalou ding in khonung thua kinepna abeiyin, chule migilou ho thaomei kimut mit peh tei ding ahi.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Kachapa, Yahweh Pakai le lengpa ging in lang, Anitah lhon-a athua nanun ding ahi.
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Ajeh chu Amania kon hetman louva hamsetna hung lhung ding, Yahweh Pakai le lengpa'a kon hung lhung ding manthahna chu koiman ahe thei poi.
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Hicheho jouse jong hi miching ho thusei ahisoh keijin: Thutan-a langneina nei kiti jong hi thildih ahipoi.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Migiloupa kom'a, “Nangman themmona nanei poi,” tia sei chu, mitin vaipi gaosap chang ding, namtin in athet ding ahi.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Miphalou phohsal pa chu kipah thanom'a um ding, chule hitobang mi chunga chu phattheina lhung ding ahi.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Thu kitohdel-a donbutna chu kigolngai kibeng chop avetsah ahi.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Polam'a natoh ding abonchan kigontoh in lang, chule lou laija natohna ding aboncha naki gonsoh keija; chujou tengleh na chenna ding in sapan tan.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Ajeh beijin naheng nakom dounan hettohsah in pang hih in, nakam sunga jouthu jong seitahih in.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Mi kom'a “Kachunga anatoh bang banga keiman jong achunga katoh ding ahi; chule anatoh bang banga kalethuh tei ding ahi,” tin jong seidan.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Keiman mithase khat loulai kahin jot pan, lungthimbei mikhat lengpilei kaho pan ahi.
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Hiche loulai chu apum chang in lingle khao akhul lha jeng in, atollham jenga jong ling adimset in, apal jong achimsoh tan ahi.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Hichun keiman kaven kagel in, hichea kon hin kihilna khat kaki mudoh in ahi.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Jalkhun a imut jengseh, kichol ding bouseh, chule khut teni umthim sah-a kichol ding kati tai.
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
Gucha le michom in mi abulhu banga vaichat nan nahin lhun den ding, nahin delkhumpa bang banga kel thoa um ding nahitai.

< Proverbe 24 >