Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Kasae kaminawk to awt hmah; nihcae hoi angkom han doeh poek hmah.

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

Nihcae loe palung thung hoi amro han khue ni poek o, pahni hoiah raihaih sak han khue to a thuih o.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Im loe palunghahaih hoiah sak moe, panoekhaih hoiah caksak;

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

palunghahaih mah imkhaannawk to atho kana hmuenmae, koeh kaom hmuennawk hoiah koisak.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

Palungha kami loe thacak; ue, palunghahaih tawn kami loe thacakhaih pung aep.

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

Palungha kami khae hoi poekhaih lak pacoengah, misa tuh ah; ngancuem hanah kahoih poekhaih paekkung pop tawnh han angaih.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

Palunghahaih loe sang pongah kamthu mah pha thai ai; kami pop amkhuenghaih khongkha ah lokthui thai ai.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Kahoih ai hmuen sak pacaeng kami loe raihaih sah kami ni, tiah kawk o tih.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

Kamthu poekhaih loe zaehaih ah oh, minawk pahnui thuih kami loe panuet thoh.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Raihaih phak naah palung boeng nahaeloe, thazok kami ah ni na oh.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Duekhaih loklam ah zaeh ih kami to pahlong ah; humhaih ahmuen ah caehhaih ih kami to hoi let ah.

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Khenah, hae kawng hae ka panoek ai, tiah na thuih nahaeloe, palungthin khenkung mah panoek mak ai maw? Na hinghaih khenkung mah panoek mak ai maw? Kami mah sak ih hmuen baktiah anih mah pathok mak ai maw?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

Ka capa, khoitui loe hoih pongah nae ah; khoi lutui loe pataeng naah luep dueng;

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

to baktih toengah palunghahaih loe na hing thungah luep tih; na hnuk naah nang han tangqum ah om tih; na oephaih anghma mak ai.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Aw katoeng ai kami, katoeng kami ih im to toep hmah; anih ohhaih ahmuen to amrosak hmah;

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

katoeng kami loe vai sarihto amtim cadoeh, angthawk let tih; toe kasae kami loe raihaih mah amtimsak tih.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Na misa amtim naah anghoe hmah; anih amthaek naah palung anghoe hmah;

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

nang hoe nahaeloe Angraeng mah hnu ueloe, poeknawm mak ai, to kami nuiah Anih palungphuihaih to dip ving tih.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Kahoih ai kami pongah palungboeng hmah; kahoih ai kami doeh awt hmah;

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

kasae kami loe hmabang kaom oephaih to tawn ai; kasae kami ih hmaithaw loe paduek pae ving tih.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

Ka capa, Angraeng hoi siangpahrang to zii ah; misa angthawk koeh kami hoiah angkom hmah;

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

akra ai ah nihcae nuiah amrohaih pha tih; kawbaktih raihaih maw nihcae mah omsak tih, tito mi mah maw panoek thai tih?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

Hae baktih hmuennawk doeh palungha kami mah thuih ih lok ah ni oh. Lok takroek naah mikhmai khet han hoih ai.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Kasae kami khaeah, Nang loe na toeng, tiah thui kami loe minawk mah kasae thui o ueloe, prae kaminawk mah panuet o tih.

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

Toe minawk thuitaekkung loe poeknawm ueloe, tahamhoihaih to hnu tih.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

Kami boih mah toenghaih lokthui kami ih pahni to mok o tih.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Tasa bang ih tok to sah hmaloe ah, nangmah hanah laikok atok pacoengah, na ohhaih im to sah ah.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Takung om ai ah na imtaeng kami to zaehaih net hmah; alinghaih lok thui hmah.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Kai khaeah sak ih hmuen baktih toengah, anih nuiah doeh ka sak toeng han; a sak ih hmuen baktih toengah ka pathok let han, tiah thui hmah.

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

Thasae kami ih lawk ah ka caeh moe, poekhaih tawn ai kami ih misur takha thungah ka caeh naah,

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

khenah, soekhring cing ah oh, long doeh phroh cing ah oh; thlung hoi pakaa ih sipae doeh amtimh boih.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Ka hnuk ih hmuen to palung thung hoi ka poek het naah, ka khet ih hmuen nuiah amtuk han koi ka hnuk.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Nawnetta iih, nawnetta iih angam, iih hanah nawnetta thungah ban pakhuem moe, nang hak nathuem ah,

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

amtanghaih mah kholong caeh kami baktih, vawthaih mah maiphaw sin kami baktiah na pha thui tih.