< Proverbe 24 >

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Dili ka masina sa mga dautang tawo; Ni magtinguha ka sa pagpakiguban kanila:
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
Kay ang ilang kasingkasing magatoon sa pagdaugdaug, Ug ang ilang mga ngabil magapamulong sa dautang buhat.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Pinaagi sa kaalam natukod ang usa ka balay; Ug pinaagi sa salabutan kini nalig-on;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
Ug pinaagi sa kahibalo nangapuno ang mga lawak Sa tanang mga bililhon ug makalilipay nga mga bahandi.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Ang usa ka tawo nga manggialamon kusganon man; Oo, ang usa ka tawo sa kahibalo magauswag sa kagahum.
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
Kay pinaagi sa maalamon nga pagmando ikaw magahimo sa imong gubat; Ug diha sa panon sa mga magtatambag walay kapildihan.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Ang kaalam hataas ra kaayo alang sa usa ka buang: Siya dili makabuka sa iyang baba diha sa ganghaan.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Siya nga magalalang sa pagbuhat ug dautan, Ang mga tawo magatawag kaniya nga usa ka mamumuhat sa kadautan.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Ang hunahuna nga binuang sala man; Ug ang mayubiton maoy usa ka dulumtanan sa mga tawo.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Kong ikaw punawan sa adlaw sa kalisdanan, Ang imong kusog diyutay ra.
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Luwason mo kadtong nangadala ngadto sa kamatayon, Ug kadtong mga naandam naaron pagapatyon tan-awa nga sila imong magunitan.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Kong ikaw moingon: Ania karon, wala kami manghibalo niini; Wala ba siya nga nagatimbang sa mga kasingkasing magahunahuna niini? Ug siya nga nagabantay sa imong kalag, wala ba siya mahibalo niini? Ug wala ba siya magabalus sa tagsatagsa ka tawo sumala sa iyang buhat?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Anak ko, kumaon ka ug dugos, kay kini maayo; Ug ang mga tinulo sa udlan, nga mga matam-is sa imong pagtilaw:
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Sa ingon niini ikaw mahibalo ug kaalam nga modangat sa imong kalag; Kong ikaw makakaplag niini, nan adunay usa ka balus, Ug ang imong paglaum dili makawang.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Ayaw pagbanhig, Oh dautan nga tawo, batok sa puloy-anan sa matarung; Ayaw paggun-oba ang iyang dapit nga pahulayan:
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
Kay ang usa ka matarung nga tawo mapukan sa makapito, ug mobangon pag-usab; Apan ang dautan ginalaglag pinaagi sa pagkaalaut.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Ayaw pag-ikalipay kong ang imong kaaway mapukan, Ug ayaw papagmayaa ang imong kasingkasing kong siya mapukan,
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
Tingali unya si Jehova makakita niini, ug kini dili makapahimuot kaniya, Ug ipaiway niya ang iyang kasuko gikan kaniya.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Ayaw ikasubo sa imong kaugalingon tungod sa mga mamumuhat sa kadautan; Ni masina ka sa dautan:
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
Kay walay igabalus sa dautan nga tawo; Ang lamparahan sa dautan pagapalongon.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Anak ko, kahadlokan mo si Jehova ug ang hari; Ug ayaw pagkuyog kanila nga mabalhin-balhinon:
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
Kay ang ilang kagul-anan modangat sa hinanali; Ug ang pagkalaglag gikan kanilang duruha, kinsay mahibalo niini?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Kini usab maoy mga sanglitanan sa manggialamon. Ang may pagkapinalabi sa mga tawo diha sa paghukom dili maayo.
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Siya nga magaingon sa dautan: Ikaw matarung, Ang mga katawohan magatunglo kaniya, ang mga nasud pagalud-on kaniya;
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
Apan kanila nga magabadlong kaniya magakalipay, Ug ang usa ka maayong panalangin moabut kanila.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Siya magahalok sa mga ngabil Niadtong nagahatag ug usa ka q2 matarung nga tubag.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Hikaya ang imong buhat sa gawas, Ug andama kini alang kanimo diha sa uma; Ug sa human niini tukora ang imong balay.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Dili ka magsaksi batok sa imong isigkatawo sa walay gipasikaran; Ug dili ka maglimbong uban sa imong mga ngabil.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Ayaw pag-ingon: Buhaton ko kaniya ingon sa iyang gibuhat kanako; Ako magahatag sa tawo sumala sa iyang buhat.
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Ako miagi duol sa uma sa tapulan, Ug sa kaparrasan sa tawo nga walay salabutan;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
Ug, ania karon, kini gipanugkan sa ibabaw ug mga tunok, Ang nawong niana naputos sa mga nipay, Ug ang bato nga kuta niana nalumpag na.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Unya nasud-ong ko, ug naghunahuna pag-ayo; Nakita ko, ug nadawat ko ang pahamatngon:
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Bisan pa niini diyutay nga katulog, usa ka diyutay nga hinanok, Usa ka diyutay nga pagkiyugpos sa mga kamot aron sa pagkatulog:
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
Busa ang imong pagkakabus moabut ingon sa usa ka tulisan, Ug ang imong kawalad-on ingon sa usa ka tawo nga sangkap sa hinagiban.

< Proverbe 24 >