Proverbe 24

1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

Ayaw kasina niadtong mga daotan, ni magtinguha sa pagpakig-uban kanila,

2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

tungod kay ang ilang mga kasingkasing naglaraw ug kadaot ug ang ilang mga ngabil nagsulti mahitungod sa kasamok.

3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

Pinaagi sa kaalam natukod ang balay ug pinaagi sa panabot napabarog kini.

4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

Pinaagi sa kahibalo napuno ang mga lawak sa tanang bililhon ug maanindot nga mga bahandi.

5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

Kusgan ang manggugubat sa kaalam, ug ang tawo sa kahibalo makadugang sa iyang kusog;

6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

kay pinaagi sa maalamon nga paggiya makaasdang ka sa imong pagpakiggubat ug uban sa daghang mga magtatambag adunay kadaogan.

7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

Ang kaalam hataas kaayo alang sa usa ka buangbuang; wala niya bukha ang iyang baba diha sa ganghaan.

8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

Adunay naglaraw nga magbuhat ug daotan— gitawag siya sa mga tawo nga agalon sa daotang mga laraw.

9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

Sala ang binuang nga laraw ug biaybiayon sa mga lalaki ang mga matamayon.

10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

Kung magmaluyahon ka uban ang kahadlok sa adlaw sa kasamok, nan diyutay ra ang imong kusog.

11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

Luwasa kadtong gidala ngadto sa kamatayon ug kupti kadtong nagsusapinday ngadto sa ihawanan.

12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

Kung moingon ka, “Tan-awa, wala kami nasayod mahitungod niini,” ang nagtimbang-timbang sa kasingkasing wala ba siya makasabot sa imong giingon? Ug siya nga nagabantay sa imong kinabuhi, wala ba siya masayod niini? Ug dili ba ihatag sa Dios sa matag usa ang angay kaniya?

13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

Akong anak nga lalaki, pagkaon ug dugos tungod kay maayo kini, tungod kay ang tinulo sa balayan sa putyokan tam-is sa imong pagtilaw.

14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

Mao usab ang kaalam alang sa imong kalag— kung makaplagan mo kini, aduna gayoy kaugmaon ug ang imong paglaom dili mahanaw.

15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

Ayaw pangatang sama sa daotan nga mosulong sa balay sa matarong. Ayaw gubaa ang iyang pinuy-anan!

16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

Kay mapukan ang matarong sa makapito ka higayon ug mobarog pag-usab, apan malaglag ang daotan pinaagi sa katalagman.

17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

Ayaw paglipay sa dihang mapukan ang imong kaaway ug ayaw tugoti nga magmaya ang imong kasingkasing sa dihang mahisukamod siya,

18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

o makakita si Yahweh ug dili na itugot ug iiway niya ang iyang kapungot diha kaniya.

19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

Ayaw kabalaka tungod sa mga nagabuhat ug daotan, ug ayaw kasina sa mga tawong daotan,

20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

kay walay kaugmaon ang tawong daotan ug pagapalungon ang lampara sa mga tawong daotan.

21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

Kahadloki si Yahweh, ug kahadloki ang hari, akong anak nga lalaki; ayaw pakig-uban niadtong nakigbatok tali kanila,

22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

kay ang ilang katalagman moabot dayon ug kinsa man ang masayod sa gidak-on sa kalaglagan nga moabot gikan kanilang duha?

23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

Kini usab ang mga panultihon sa maalamon. Ang dili makatarunganon nga paghukom sa katungod diha sa balaod dili maayo.

24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

Si bisan kinsa nga mosulti ngadto sa sad-an, “Anaa ka sa katarong,” matinunglo sa mga tawo ug kasilagan sa kanasoran.

25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

Apan magmalipayon kadtong mobadlong sa daotan ug ang mga gasa sa pagkamaayo moabot kanila.

26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

Siya nga mohatag ug tinud-anay nga tubag naghatag usab ug halok sa mga ngabil.

27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

Andama ang imong buluhaton sa gawas, ug himoa nga andam ang tanan alang sa imong kaugalingon diha sa uma; human niana, tukora ang imong balay.

28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

Ayaw pagsaksi batok sa imong silingan kung wala kay kapasikaran ug ayaw panglimbong pinaagi sa imong mga ngabil.

29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

Ayaw pag-ingon, “buhaton ko kaniya kung unsa ang iyang gibuhat kanako; balosan ko siya tungod sa iyang gibuhat.”

30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

Miagi ako sa uma sa tawong tapolan, agi sa parasan sa tawong walay alamag.

31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

Mitubo ang mga tunok bisan asa, ang yuta naputos sa mga sampinit, ug nahugno ang paril nga hinimo sa bato.

32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

Unya ako kining nakita ug gihunahuna; mitan-aw ako ug nadawat ang gitudlo.

33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Ang diyutay nga pagkatulog, ang diyutay nga hinanok, ang diyutay nga pagkiyugpos sa mga kamot aron mopahulay—

34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

ug ang kawalad-on nagapadulong nga nagpanon nganha kanimo, ug ang imong mga gikinahanglan sama sa sundalo nga sinangkapan sa hinagiban.