Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Sɛ wo ne ɔhene bi to nsa didi a, hwɛ deɛ ɛsi wʼanim no yie,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Sɛ woyɛ adidibrada a, hyɛ wo ho so.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Nni nʼaduane akɔnnɔ akɔnnɔ no akyi, ɛfiri sɛ saa aduane no daadaa nnipa.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Mmiri wo mogya ani mpɛ sika; hunu nyansa na to wo bo ase.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Wʼani bɔɔ sika so ara pɛ, na atu ayera, ampa ara ɛbɛfu ntaban na atu akɔ ewiem sɛ ɔkɔdeɛ.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Nni obi a ɔyɛ pɛpɛɛ aduane nni nʼakɔnnɔ aduane akyi;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
ɛfiri sɛ ɔyɛ obi a ɛberɛ biara ɔdwene sika ho. Ɔka sɛ, “Didi na nom,” nanso ɛnyɛ nʼakoma mu.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Kakra a woadi no wobɛfe na ɛno enti wo nkamfo ho remma mfasoɔ.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Nkasa nkyerɛ ɔkwasea, ɛfiri sɛ ɔremfa nyansa a ɛwɔ wo kasa mu no.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Ntutu tete aboɔ a wɔde ato hyeɛ ngu, na ntra hyeɛ nkɔ nwisiaa mfuo mu,
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
ɛfiri sɛ, wɔn Gyefoɔ yɛ den, na ɔbɛdi wɔn asɛm ama wɔn.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Ma wʼakoma mmra nkyerɛkyerɛ so na wɛn wʼaso tie nimdeɛ.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Ntwentwɛne abɔfra ntenesoɔ so; sɛ wode abaa tene no a, ɔrenwu.
Fa abaa twe nʼaso na gye ne kra firi owuo mu. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Me ba, sɛ wʼakoma hunu nyansa a, ɛnneɛ mʼakoma ani bɛgye;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
sɛ wʼano ka deɛ ɛtene a me mu adeɛ nyinaa ani bɛgye.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Mma wʼani mmerɛ abɔnefoɔ, mmom bɔ Awurade suro ho mmɔden ɛberɛ biara.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Ampa ara anidasoɔ wɔ hɔ ma wo daakye, na wʼanidasoɔ renyɛ ɔkwa.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Me ba, tie, na hunu nyansa, ma wʼakoma mfa ɛkwan tenenee so.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Mfa wo ho mmɔ akɔwensafoɔ anaasɛ wɔn a wɔpɛ ɛnam mmorosoɔ,
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
ɛfiri sɛ, akɔwensafoɔ ne adidibradafoɔ bɛyɛ ahiafoɔ, na anikum fira wɔn ntomago.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Tie wʼagya a ɔwoo woɔ no, na sɛ wo maame bɔ aberewa a, mmu no animtia.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Tɔ nokorɛ na ntɔn da; nya nyansa, ahohyɛsoɔ ne nhunumu.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Ɔteneneeni agya wɔ anigyeɛ bebree; deɛ ɔwɔ ɔba nyansafoɔ no anigye ne ho.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Ma wʼagya ne wo maame ani nnye; ma ɔbaa a ɔwoo woɔ no nnya ahosɛpɛ.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Me ba, fa wʼakoma ma me na ma wʼani nkɔ mʼakwan ho,
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
na odwamanfoɔ yɛ amena donkudonku ɔyere sansani yɛ ɔdaadaafoɔ.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Ɔtɛ, twɛn, te sɛ ɔkwanmukafoɔ na ɔma mmarima mu atorofoɔ dɔɔso.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Hwan na wɔadome no? Hwan na ɔdi awerɛhoɔ? Hwan na ɔdi apereapereɛ? Hwan na ɔnwiinwii? Hwan na wapirapira hunaa? Hwan na mogya ada nʼani so?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Wɔn a wɔkyɛre nsã ho, na wɔka nsã a wɔafrafra hwɛ.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Nhwɛ nsã ani kɔkɔɔ no haa, ɛberɛ a ɛretwa yerɛ yerɛ wɔ kuruwa mu, na ɛkɔ yɔɔ no.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Awieeɛ no ɛka te sɛ ɔwɔ na ɛwɔ borɔ te sɛ ahurutoa.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Wʼani bɛhunu nneɛma a wonhunuu da, na woadwene nneɛma basabasa ho.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Wobɛtɔ ntintan te sɛ hyɛn mu dwumayɛni a, ɔkura ɛhyɛn dua a, ɛrehinhim mu den, na ɛdenkye denkye wɔ ɛpo so.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Na wobɛka sɛ, “Wɔbɔ me, nanso mempira. Wɔboro me, nanso mente ɔyea biara. Ɛberɛ bɛn na menyane akɔpɛ nsã anom bio?”
