Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Ki te noho tahi korua ko te rangatira ki te kai, ata whakaaroa marietia tera i tou aroaro:
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Whakapakia he maripi ki tou korokoro, ki te mea he tangata kakai koe.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Kaua e hiahia ki ana mea reka: he kai tinihanga hoki era.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Kaua e taruke ki te mea taonga: kati tau mea ki tou matauranga.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
E anga mai ranei ou kanohi ki taua mea korekore nei? He pono hoki ka whai parirau te taonga, koia ano kei te ekara, rere ana whaka te rangi.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Kaua e kainga te kai a te tangata kanohi kino, kei minamina hoki koe ki ana mea reka.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Ko tana hoki e mea ai i roto i a ia, pera tonu ia: E kai, e inu; koia tana kupu ki a koe; kahore ia ona ngakau ki a koe.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Ko te kongakonga i kainga e koe, ka ruakina e koe, ka maumauria ano hoki au kupu reka.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Kaua e korero ki nga taringa o te kuware; ka whakahawea hoki ia ki te whakaaro nui o au kupu.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Kei whakanekehia e koe te rohe tawhito; kei haere koe ki nga mara a te pani:
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
No te mea he kaha to ratou kaiwhakaora; ka tohea e ia ta ratou tohe ki a koe.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Anga atu tou ngakau ki te ako, me ou taringa ki nga kupu o te matauranga.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Kaua e tohungia te whiu ki te tamaiti: ki te patua hoki ia e koe ki te rakau, e kore ia e mate.
Tatatia ia e koe ki te rakau, a ka whakaorangia e koe tona wairua i te reinga. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
E taku tama, ki te whakaaro nui tou ngakau, ka koa hoki toku ngakau, ae ra, toku nei ano:
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Ae ra, ka hari oku whatumanawa, ina korero ou ngutu i nga mea tika.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Kei hae tou ngakau ki te hunga hara; engari kia wehi koe ki a Ihowa, a pau noa te ra.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
He pono hoki tera ano he whakautu; e kore ano hoki tau i tumanako ai e hatepea atu.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Whakarongo ra, e taku tama, kia whai whakaaro hoki koe, a whakatikaia tou ngakau i te ara.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Kei uru ki te hunga kakai waina; ki te hunga pukukai kikokiko:
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
No te mea ka tutuki tahi te tangata inu raua ko te tangata kakai ki te rawakore; he tawhetawhe hoki te kakahu a te momoe mo te tangata.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Whakarongo ki tou papa nana koe; kaua hoki e whakahawea ki tou whaea ina ruruhi ia.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Hokona te pono, kaua hoki e whakawhitiwhitia; ae ra, te whakaaro nui, te ako hoki, me te matauranga.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Nui atu hoki te koa o te papa o te tangata tika; a, ko te tangata e whanau he tama whakaaro nui mana, ka hari ia ki a ia.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Kia hari tou papa raua ko tou whaea, ina, kia koa te wahine i whanau ai koe.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
E taku tama, homai tou ngakau ki ahau, kia manako ano hoki ou kanohi ki aku ara.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
No te mea he rua hohonu te wahine kairau; he poka kuiti te wahine ke.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Ae ra, ka whanga ia ano he kaipahua, a ka whakatokomahatia e ia nga tangata poka ke.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Ko wai e aue? Ko wai e tangi? Ko wai e totohe? Ko wai e ngangautia? Ko wai e maru, he mea takekore? Ko wai e whero tonu ona kanohi?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Ko te hunga e noho roa ana ki te waina; ko te hunga e haere ana ki te rapu i te waina whakaranu.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Kaua e titiro ki te waina i te mea e whero ana, ina puta tona kara i roto i te kapu, ina mania tona heke.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Tona tukunga iho ano he nakahi e ngau ana, koia ano kei te wero a te neke.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
E kite hoki ou kanohi i nga mea rereke, a ka puta he kupu rereke i tou ngakau.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Ae ra, ka rite koe ki te tangata e takoto ana i waenga moana, ki te tangata ranei e takoto ana i te tihi o te rewa.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
A ka mea koe, Patua ana ahau e ratou, a kihai ahau i mamae; tatatia ana ahau e ratou, a kihai ahau i mohio: a hea ahau ara ake ai? Ka rapua ano e ahau.
