Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Raha mipetraka hiara-komana amin’ ny mpanapaka ianao, Dia hevero tsara izay eo anatrehanao,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Ka andraso antsy ny tendanao, Raha dia liana loatra ianao.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Aza mitsiriritra ny hanim-piny, Fa hani-mamitaka izany.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Aza manasa-tena hanan-karena, Aza entina amin’ izany ny fahendrenao.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Moa hampanarahinao azy va ny masonao, nefa tsy ao intsony izy? Fa maniry elatra tokoa izy Ka manidina toy ny voromahery ho eny amin’ ny lanitra.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Aza homana ny mofon’ izay ratsy fijery, Ary aza mitsiriritra ny hanim-piny;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Fa tahaka ny heviny ao am-pony ihany no toetrany: Hoy izy aminao: Mihinàna, misotroa; Kanjo tsy sitrany ianao.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Izay sombiny kely voatelinao aza dia mbola haloanao, Ka ho very foana ny teny mahafinaritra nataonao.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Aza miteny amin’ny adala; Fa hohamavoiny foana ny fahendren’ ny teninao.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Aza manakisaka ny fari-tany ela, Ary aza manitatra mankamin’ ny sahan’ ny kamboty;
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Fa mahery ny Mpanavotra azy, Izy no hisolo vava azy amin’ ny adiny aminao.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Ampiekeo famaizana ny fonao, Sy tenim-pahalalana ny sofinao.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Aza tsy manafay zanaka, Fa tsy dia ho faty izy tsy akory na dia asianao ny hazo aza;
Raha mamely azy amin’ ny hazo ianao, Dia ho voavonjinao tsy ho any amin’ ny fiainan-tsi-hita ny fanahiny. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Anaka, raha hendry ny fonao, Dia ho faly koa ny foko, dia ny foko;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Eny, ho ravoravo ny fanahiko, Raha miteny marina ny molotrao.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Aoka tsy hialona ny mpanota ny fonao; Fa matahora an’ i Jehovah mandritra ny andro;
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Fa raha mbola hisy koa ny farany, Dia tsy ho foana ny fanantenanao.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Mihainoa ianao, anaka, ka hendre, Ary ampizory amin’ ny lalana ny fonao.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Aza misakaiza amin’ izay mpiboboka divay Sy izay fatra-pitia hena;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Fa halahelo izay mpiboboka sy izay fatra-pitia hena; Ary ny fitiavan-torimaso mampitafy voro-damba.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Maneke ny rainao izay niteraka anao. Ary aza manamavo ny reninao, saingy efa antitra izy.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Vidio ny marina, ka aza amidy, Dia ny fahendrena sy ny fananarana ary ny fahazavan-tsaina.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Hifaly dia hifaly ny rain’ ny marina, Ary izay miteraka zaza hendry hanampifaliana aminy.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Aoka ho faly ny rainao sy ny reninao, Eny, aoka ho ravoravo ny reninao izay niteraka anao.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Anaka, atolory ahy ny fonao, Ary aoka ny masonao ho faly mijery ny lalako;
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Fa ny vehivavy jejo dia hady lalina, Ary ny vahiny janga lavaka etỳ;
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Eny, manotrika toy ny jiolahy ireny Ary mahamaro ny olona mpivadika.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
An’ iza ny Indrisy? An’ iza ny Endrey? An’ iza ny fifandirana? An’ iza ny fitolokoana? An’ iza ny ratra tsy ahoan-tsy ahoana? An’ iza ny maso mivoara-mena?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
An’ izay mikikitra amin’ ny divay, Eny, an’ izay mandeha hanandrana divay voaharoharo zavatra.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Aza mijery ny divay noho ny hamenany Sy ny fanganohanony eo anaty gilasy Ary ny fikoriany mahafinaritra;
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Fa amin’ ny farany dia hanaikitra toy ny bibilava izy Ary hanindrona toy ny menarana.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Koa ny masonao dia hijery vehivavy jejo, Ary ny fonao hieritreri-dratsy.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Eny, ho sahala amin’ izay mandry ao amin’ ny ranomasina ianao Sady ho tahaka izay mandry eo an-tendron’ ny andrin-tsambo.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Nokapohiny aho, hoy ianao, fa tsy reko naharary ahy, Nandalasiny aho, fa tsy tsaroako; Rahoviana ange aho no hifoha mba hitadiavako azy indray?
