Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Kad tu sēdies, maizi ēst ar valdnieku, tad ņem labi vērā, kas tavā priekšā.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Tu nazi lieci pie savas rīkles, ja esi negausis cilvēks.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Neiegribies viņa gardumu; jo tā ir viltus maize.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Nedzenies bagāts tapt, atmet tādu savu padomu.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Vai tu savām acīm ļausi laisties, kur nav nekā? Jo tas tiešām ņemsies spārnus, kā ērglis, kas pret debesi skrien.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Neēd tā maizi, kam skaudīga acs, un nekāro viņa gardumus;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Jo kādas viņa sirds domas, tāds viņš ir. „Ēd un dzer!“tā viņš tev saka, bet viņa sirds nav ar tevi.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Tavi kumosi, ko tu ieēdis, tev būs jāaizvemj, un tavi mīlīgie vārdi būs bijuši veltīgi.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Nerunā priekš ģeķa ausīm; jo viņš tik nievās tavus prātīgos vārdus.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Neatcel vecās robežas un nenāc uz bāreņu tīrumiem;
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Jo viņu atriebējs ir varens; tas iztiesās viņu tiesu pret tevi.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Loki savu sirdi pie pamācīšanas un savas ausis pie prātīgas valodas.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Neatrauj bērnam pārmācību; ja tu viņu ar rīkstēm šaustīsi, tad tādēļ jau nemirs.
Tu viņu šaustīsi ar rīkstēm un izglābsi viņa dvēseli no elles. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Mans dēls, ja tava sirds gudra, tad mana sirds priecāsies, tiešām tā priecāsies;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Un manas īkstis no prieka lēks, ja tavas lūpas runās skaidrību.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Lai tava sirds nedeg uz grēciniekiem; bet turies vienmēr Tā Kunga bijāšanā.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Jo tiešām nāks pastara diena, un tava gaidīšana nebūs veltīga.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Klausies tu, mans bērns, un esi gudrs un turi savu sirdi taisnā ceļā.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Neesi ar vīna dzērājiem, kas rijot savu pašu miesu rij;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Jo dzērājs un rijējs panīks, un paģiras vilks skrandas mugurā.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Klausi savam tēvam, kas tevi dzemdinājis, un nenicini savu māti, kad tā būs veca.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Pērc patiesību, un nepārdod gudrību, pamācīšanu un atzīšanu.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Ar lielu prieku priecāsies taisnā tēvs, un kas gudru dzemdina, tas līksmosies par viņu.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Lai tavs tēvs un tava māte priecājās, un lai līksmojās, kas tevi dzemdējusi.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Dod man savu sirdi, mans dēls, un lai mans ceļš tavām acīm labi patīk.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Jo mauka ir dziļa bedre, un sveša sieva šaura aka.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Tiešām tā glūn kā laupītājs, un vairo atkāpējus pasaulē.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Kam gaudas? Kam vaidi? Kam bāršanās? Kam žēlabas? Kam skrambas par velti? Kam neskaidras acis?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Tiem, kas pie vīna kavējās, tiem, kas nāk salda dzēriena meklēt.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Neskaties pēc vīna, ka viņš tāds sarkans, ka biķerī tas zvīļo, ka tik vēlīgi nostaigā lejā.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Pēc viņš dzeļ kā čūska un dur kā odze.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Tavas acis skatās pēc svešām sievām, un tava sirds runā netiklību,
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Un tu esi, kā kas jūras vidū guļ, un kā kas masta virsgalā guļ.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
„Mani sit, bet man nesāp; mani grūsta, bet es nejūtu. Kad jel uzmodīšos? Tad sākšu atkal no gala!“
