Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Quando sederis ut comedas cum principe, diligenter attende quæ apposita sunt ante faciem tuam.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Et statue cultrum in gutture tuo: si tamen habes in potestate animam tuam.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Ne desideres de cibis ejus, in quo est panis mendacii.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Noli laborare ut diteris, sed prudentiæ tuæ pone modum.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Ne erigas oculos tuos ad opes quas non potes habere, quia facient sibi pennas quasi aquilæ, et volabunt in cælum.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Ne comedas cum homine invido, et ne desideres cibos ejus:
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
quoniam in similitudinem arioli et conjectoris æstimat quod ignorat. Comede et bibe, dicet tibi; et mens ejus non est tecum.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Cibos quos comederas evomes, et perdes pulchros sermones tuos.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
In auribus insipientium ne loquaris, qui despicient doctrinam eloquii tui.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Ne attingas parvulorum terminos, et agrum pupillorum ne introëas:
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
propinquus enim illorum fortis est, et ipse judicabit contra te causam illorum.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Ingrediatur ad doctrinam cor tuum, et aures tuæ ad verba scientiæ.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Noli subtrahere a puero disciplinam: si enim percusseris eum virga, non morietur.
Tu virga percuties eum, et animam ejus de inferno liberabis. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Fili mi, si sapiens fuerit animus tuus, gaudebit tecum cor meum:
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
et exsultabunt renes mei, cum locuta fuerint rectum labia tua.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Non æmuletur cor tuum peccatores, sed in timore Domini esto tota die:
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
quia habebis spem in novissimo, et præstolatio tua non auferetur.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Audi, fili mi, et esto sapiens, et dirige in via animum tuum.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Noli esse in conviviis potatorum, nec in comessationibus eorum qui carnes ad vescendum conferunt:
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
quia vacantes potibus et dantes symbola consumentur, et vestietur pannis dormitatio.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Audi patrem tuum, qui genuit te, et ne contemnas cum senuerit mater tua.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Veritatem eme, et noli vendere sapientiam, et doctrinam, et intelligentiam.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Exsultat gaudio pater justi; qui sapientem genuit, lætabitur in eo.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Gaudeat pater tuus et mater tua, et exsultet quæ genuit te.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Præbe, fili mi, cor tuum mihi, et oculi tui vias meas custodiant.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Fovea enim profunda est meretrix, et puteus angustus aliena.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Insidiatur in via quasi latro, et quos incautos viderit, interficiet.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Cui væ? cujus patri væ? cui rixæ? cui foveæ? cui sine causa vulnera? cui suffusio oculorum?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
nonne his qui commorantur in vino, et student calicibus epotandis?
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Ne intuearis vinum quando flavescit, cum splenduerit in vitro color ejus: ingreditur blande,
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
sed in novissimo mordebit ut coluber, et sicut regulus venena diffundet.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Oculi tui videbunt extraneas, et cor tuum loquetur perversa.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Et eris sicut dormiens in medio mari, et quasi sopitus gubernator, amisso clavo.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Et dices: Verberaverunt me, sed non dolui; traxerunt me, et ego non sensi. Quando evigilabo, et rursus vina reperiam?
