Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Rankva ne'ene kave negahane hu'za kagima hanagenka umani'nenka ne'zama nekura, antahi so'e hutenka kva hunka ne'zana no.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Rama'a ne'zama ne' vahe'moka, kagraka'a knankenofi kazinuti taga hiankna nehane.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Rankva ne'mofo ne'zamo'a, kasanea osino. Na'ankure ana kaveteti, regavatga hugahie.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Feno vahe'ma mani'zankura maragu'zatinka kazeri havizana osunka, ama' antahi'za e'nerigeno feno vahe'ma mani antahi'zamo'a kazeri havizana osino.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Kavuma keramage'ma hanankna huno, feno zankamo'a fanane hugahie. Na'ankure agekona eri atareno tumpa namamo hareno hampompi mareriankna huno, afe hugahie.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Veva osu ne'mo'ma ne'za emeno huno kagi hania nezantera ovuo. Knare ne'za krentesia nezantera, ksanegura osuo.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Na'ankure agra e'inahukna ne'kino, nama'a mizana hugahie antahintahi hakare nehuno, ne'zana nenenka tina no hugahianagi, agri agu'amo'a, kagri'enena omane'ne.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Anama ne'nana ne'zana amu'atinetrenka, nanekema hu so'e hunte'nana zamo'a, amanezankna hugahie.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Neginagi vahe'ma mani'nenafina keaga osuo, na'ankure ama' antahi'zanteti hanana kea, huhaviza hugahaze.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Tamagehe'mo'za koma re'ne'naza kanagi kana akasi kantugma osuge, megusa mofavremofo mopa kavunofi ahenka e'orio.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Na'ankure zamahoma ke'nia Nera hankave Ne' mani'neankino, tamagrira keaga Agra'a hurmantegahie.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Kagu'areti kavumro kea nentahinka, antahizama kami kere kagesa antenka antahio.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Mofavrema azeri fatgoma huzankura, korera osuo. Kagrama kanoma amisanana ofrigahie.
Azeri fatgo hu kanoma ami'zamo'a, fri vahe kumapima vuzankura agu amena agu'vazigahane. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Mofavre'nimoka ama' antahi'zama erisanana, Nagri nagu'amo'a muse nehuno,
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
kagipinti'ma fatgo ke'ma antahi'sugeno'a, mika nagu'amo'a muse hugahie.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Kumi vahe'mokizmi zamavu'zmavakura kegasanea osuo. Hianagi Ra Anumzamofonku kore'ma hunteno agorga'ama manizanku maka kna, kagesa antahio.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Henkama fore hania zanku'ma tamage hunka kagesa nentahinka, amuha'ma nehana zamo'a amnezanknara osugahie.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Mofavre'nimoka, ke'ni'a antahinka knare antahi'zana erinka, fatgo kante kagu'a antenka vuo.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Rama'a aka'tima nene'za neginagi nehaza vahe'ene, rama'a zagagafamofo ame'are'ma nehaza vahe'enena, trago oteho.
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Aka tinte vahe'ene rama'a ne'zama ne' vahe'mo'za zamunte omne vahe manigahaze. Hagi zamavu'ma mase vava vahera, kukena zamimo'a tagato tagatu hugahie.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Kasema kante'nea negafa ke'a nentahinka, negrera'ma tvavamaresigenka kefenkamia otro.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Tamage kema mizase'nenunka zagorera otro, ama' antahizanki, huogu'ma rempima hugamisiazanki, antahi'ama huno refkoma hu'zana erio.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Fatgo avu'ava'ma nehia mofavremofo nefa'a, tusi'a muse hugahie. Hagi ama' antahi'za eri'nea mofavre'agura, nefa'a muse huntegahie.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
E'inahu kavukva hunka negrera kfama azeri muse nehunka, ksegante'nea negrerana azeri muse huo.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Mofavre'nimoke, kagu'tumoka'a Nagri nenaminka, kvuma ke'sanana, Nagri navu'navate kento.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Monko avu'ava'ma huno Savri'ma huno vanoma nehia a'mo'a, murigankna higeno, vema ante'nea a'mo'ma savrima huno vanoma nehia a'mo'a, osi tinkerigna huno urami'neankino, ana tinkerifima uramisaza vahe'mo'za haviza hugahaze.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Ana a'mo'a kumza vahe'kna huno kazeri savri hunaku kaveganteno mani'neankino, vene'nea azeri savri hanigeno, mani fatgo huno a'are'ma omani'zamo'a ra hugahie.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Iza hazenkefina mani'vava higeno, iza asu zampina nemanie? Iza ke hakarea nehigeno, iza hara azeri o'netie? Iza avufamo hazenkea erigeno namuna nere? Iza avumo korankera nehie?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
E'i anazama fore'ma nehiana zazate'ma aka tima nenaza vahe'ene, hanave waini tima tagi havia hu'za ne'naza vahe'tmimofonte fore nehie.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Atregeno wainimo'ma korankrema nehuno, agrema'amo taferopinti krakra huno mrenerino, knankente'ma fruma huno urami'nia zamo'a, kazeri kasanea osino.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Hianagi henka'a osifavemo kreankna nehuno, ha' osifavemo kamprino avuatgazama'a regatati huganteankna hugahie.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Kavumo'a ruzahu ruzahu'za negenkeno, antahintahi kamo'a savri nehina, kema hanana kemo'a savri hugahie.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Hagi e'inama nehanana, hageri amu'nompi me'nea ventefi mase'nankeno kranto kranto huno kazeri tore tore hiankna nehuno, ventemofo seli rente zafare mani'nankeno, zahomo kavregantugama hiankna hugahane.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Anage hugahane, nahazanagi nata onkrine hunka nehunka, kanona namizanagi antahina kena osu'no'e hugahane. Hanki nagrama ete otisuna, mago'ane ana tina negahue nehane.
