Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Lè ou chita sou tab ak yon ki gouvènè, konsidere byen sa ki devan ou.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Konsa, mete yon kouto sou gòj ou si ou se yon nonm ak gwo lanvi.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Pa dezire bon manje sa yo, paske se yon repa desepsyon.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Pa fatige kò ou pou jwenn richès; sispann reflechi sou sa.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Depi ou mete zye ou sou li, l ale. Paske, anverite, li gen zèl kon yon èg k ap vole vè syèl yo.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Pa manje pen a yon mesye ki chich, ni anvi bèl bagay li;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
paske jan li panse nan tèt li a, se konsa li ye. Li di ou: “Manje e bwè!” Men kè li pa avè w.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Ou va vomi mòso ke ou te manje a e gaspiye tout bèl pawòl ou yo.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Pa pale nan zòrèy a moun sòt, paske l ap meprize sajès a pawòl ou yo.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Pa deplase ansyen bòn nan, ni antre nan chan òfelen yo,
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Paske Redanmtè yo a pwisan. Li va plede ka yo kont ou.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Aplike kè ou a disiplin ak zòrèy ou a pawòl ki pote konesans.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Pa ralanti disiplin sou yon timoun; malgre ou frape li ak yon baton, li p ap mouri.
Ou va frape li ak baton pou delivre nanm li de sejou mò yo. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Fis mwen an, si kè ou saj, pwòp kè m va kontan tou.
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Wi, jis anndan m va rejwi lè lèv ou pale sa ki dwat.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Pa kite kè ou fè lanvi pechè yo, men viv nan lakrent SENYÈ a tout tan.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Anverite, gen davni, e espwa ou p ap anile.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Koute, fis mwen an, vin saj pou dirije kè ou nan chemen an.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Pa bwè twòp diven, ni fè voras nan manje vyann;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
paske sila ki bwè twòp la ak moun voras la va vin pòv; e dòmi nan zye a va fè l abiye ak vye twal chire.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Koute papa ou ki te fè ou a, e pa meprize manman ou lè l vin granmoun.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Achte verite e pa vann li! Ranmase sajès, enstriksyon ak bon konprann.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Papa a sila ki dwat la va rejwi anpil, e sila ki fè yon fis ki saj la va gen kè kontan nan li.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Kite papa ou ak manman ou fè kè kontan; kite fanm ki te fè ou a, rejwi.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Ban m kè ou, fis mwen an; kite zye ou fè kè kontan nan chemen mwen yo.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Paske yon pwostitiye se yon fòs byen fon, e yon fanm adiltè se yon ti pwi etwat.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Anverite, li kache veye tankou vòlè, pou l ogmante enfidelite pami lòm.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Se kilès ki gen gwo pwoblèm? Se kilès ki gen tristès? Se kilès ki gen konfli? Se kilès kap plenyèn? Se kilès ki blese san rezon? Se kilès ki gen zye wouj?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Sila ki mize sou diven nan, sila ki ale goute diven mele an.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Pa gade diven an lè l wouj, lè l fè klè nan tas la, lè l desann byen dous.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Nan dènye moman an, li mòde tankou sèpan; li brile tankou bouch koulèv.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Zye ou va wè bagay ki dwòl, e panse ou va twouble anpil.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Ou va tankou yon moun ki kouche nan mitan lanmè, oswa tankou yon moun ki kouche sou ma batiman.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
“Yo te frape m, men mwen pa t santi anyen! Yo te bat mwen, men mwen pa t konnen sa! Lè m leve, m ap chache pou m kab bwè ankò.”
