Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Lè chèf envite ou manje sou menm tab ak li, pa janm bliye ki moun li ye.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Si ou se yon moun ki gen bon lapeti, kontwole bouch ou.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Pa pote lanvi sou bon ti manje l'ap ofri ou yo. Se ka yon pèlen li tann pou ou.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Pa touye tèt ou ap kouri dèyè lajan pou ou vin rich. Wete lide ou sou sa.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Paske, anvan ou bat je ou, li gen tan disparèt. Ou ta di lajan gen zèl. Li rete konsa, li vole, li ale.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Pa chita pou ou manje sou menm tab ak moun ki tikoulout. Pa pote lanvi sou manje l'ap ofri ou.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Li chich ata ak tèt pa li, ale wè avè ou. L'ap di ou: Manje non, monchè! Bwè non! Men se pa ak tout kè li l'ap di ou sa.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
W'a vonmi tou sa ou te manje a. Tout bèl pawòl ou te di l' yo p'ap sèvi ou anyen.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Pa chache fè yon moun san konprann konprann anyen. Li p'ap tande anyen nan sa w'ap di l' la. Lèfini, l'ap meprize ou met sou li.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Pa janm deplase bòn tè kote yo te ye depi lontan an. Pa antre sou jaden ki pou timoun san papa.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Se Bondye k'ap defann yo, li gen anpil pouvwa. L'a plede kòz yo kont ou.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Mete tèt ou an plas lè y'ap moutre ou kichòy. Louvri zòrèy ou lè yon moun ki gen konesans ap pale.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Ou pa bezwen pè bat yon timoun. Yon bèl kal, sa p'ap touye l'.
Okontrè, si ou bat li, w'a sove nanm li pou l' pa mouri. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Pitit mwen, si ou gen bon konprann, mwen p'ap manke kontan.
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
M'a kontan anpil lè m'a tande bon pawòl k'ap soti nan bouch ou.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Pa pote lanvi sou moun k'ap fè sa ki mal. Nan tou sa w'ap fè, toujou gen krentif pou Bondye.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Paske gen denmen. Se pa pou gremesi w'ap tann sa w'ap tann lan.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Louvri zòrèy ou, gason mwen, pou ou ka gen bon konprann, pou ou ka mache dwat. Kalkile byen kote w'ap mete pye ou, pou ou ka mache dwat.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Pa fè zanmi avèk moun k'ap bwè twòp, ak moun k'ap fè safte.
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Paske moun k'ap fè metye bwè ak moun ki afre ap vin pòv. Si ou pase tout tan ou ap dòmi, talè konsa w'ap mache yon men devan yon men dèyè.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Pitit mwen, koute papa ou ki fè ou. Pa meprize manman ou lè li fin granmoun.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Verite, konesans, lespri ak bon konprann, se bagay ou mèt peye chè pou ou genyen. Men, pa janm vann sa.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Papa ki gen yon pitit k'ap mache dwat ap toujou kontan. Manman ki fè yon pitit ki gen bon konprann ap toujou gen kè kontan.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Fè kè papa ou ak manman ou kontan. Fè kè manman ki fè ou la kontan.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Pitit mwen, louvri zòrèy ou pou tande sa m'ap di ou. Louvri je ou byen pou ou wè jan m'ap viv.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Fanm jennès se tankou yon twou pèlen, fanm adiltè se tankou yon pi jis jis.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Tankou vòlò, y'ap pare pèlen pou ou. Yo fè anpil gason pèdi tèt yo.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Ki moun ki nan tèt chaje, ki nan lapenn? Ki moun ki toujou nan kont, ki tou tan ap plenyen? Ki moun k'ap pran kou san rezon, ki gen je yo tou wouj?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Se moun k'ap bwè twòp gwòg, moun k'ap kouri dèyè tranpe.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Pa kite bweson pran nanm ou, ou te mèt wè jan li bèl, jan li klè nan vè a. Lè ou bwè l', li desann dous nan gòj ou.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Men, pita ou santi se tankou yon move sèpan ki mòde ou, yon sèpan aspik ki pike ou.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
W'ap wè tout bagay ap vire devan je ou, w'ap depale.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
W'ap santi tankou si ou te sou lanmè: w'ap tankou si ou te sou tèt yon ma batiman.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Lè sa a w'a di: Gen lè yo bat mwen, mwen pa santi sa. Gen lè yo te ban m' kou, mwen pa konn sa. Kilè m'a leve la a? Mwen ta pran yon ti kou ankò.
