Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou sittest to eat with a ruler, thou shalt consider well, what is before thee;
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And shalt put a knife to thy throat, if, of great appetite, thou art:
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Do not crave his dainties, for, the same, are deceitful food.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Do not toil to get wealth, of thine own understanding, forbear:
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Wilt thou let thine eye fly thereupon, when it is nothing? for it will, surely make, itself wings, Like an eagle, will it wing its way across the heavens.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Do not eat the food of him that hath a begrudging eye, neither crave thou his dainties;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For, just as he hath thought in his own mind, so, he is: Eat and drink! he may say to thee, but, his heart, is not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
As for thy morsel thou hast eaten, thou shalt vomit it, so shalt thou waste thy things so sweet.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
In the ears of a dullard, do not speak, for he will despise the good sense of thy words.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Do not move back the ancient boundary, and, into the fields of the fatherless, do not enter;
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For, their near of kin, is strong, he, will plead their cause with thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Bring, to correction, thy heart, and thine ears, to the sayings of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Do not withhold, from a child, correction, When thou smitest him with the rod, he shall not die:
Thou, with the rod, shalt smite him, and, his soul from hades, shalt thou deliver. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son! if thy heart be wise, my heart shall rejoice, even mine.
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
So shall my reins exult, when thy lips speak the things that are right.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thy heart be envious of sinners, only of the reverence of Yahweh, all day long;
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For surely there is a future, and, thine expectation, shall not be cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear, thou, my son, and be wise, and lead forward, in duty, thy heart.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Do not be among them who tipple with wine, —among them who are gluttons;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For, the tippler and the glutton, shall come to poverty, and, rags, shall Slumber put on!
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Hearken to thy father here, who begat thee, and despise not, when she is old, thy mother.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Truth, buy thou, but do not sell, wisdom, and correction, and understanding.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Greatly shall exult, the father of a righteous man, and, he that begetteth a wise son, shall rejoice in him:
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Rejoice shall thy father and thy mother, yea she, shall exult, who bare thee.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Oh give, my son, thy mind unto me, and let, thine eyes, observe, my ways;
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For, a deep chasm, is the unchaste woman, and, a narrow pit, the female unknown;
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Yea, she, as for prey, lieth in wait, and, the treacherous among mankind, she causeth to abound.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who hath woe? Who hath outcry of pain? Who hath contentions? Who hath complaining? Who hath needless wounds? Who hath dullness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
They who tarry over wine, they who go in to search for mixed wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Do not look on wine when it becometh red, when it giveth in the cup its sparkle, glideth down smoothly.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Its after effect, is that, like a serpent, it biteth, and, like a viper, it doth sting.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thine eyes, will see strange women, and, thy heart, will speak perverse things:
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
So shalt thou become, as one lying down in the heart of the sea, —or as one lying down on the top of the mastgear:
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
They smote me—I felt no pain, They struck me down—I noticed it not, —When shall I wake up? I will go on, I will seek it, again!
