Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou sittest to eat with a ruler, Consider well what is before thee;
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
For thou wilt put a knife to thy throat, If thou art a man given to appetite!
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Long not for his dainties. For they are deceitful meat.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Toil not to become rich; Cease from this, thy wisdom.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Wilt thou let thine eyes fly toward them? They are gone! For riches truly make to themselves wings; They fly away like the eagle toward heaven.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Eat not the bread of him that hath an evil eye, And long not for his dainties;
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For as he thinketh in his heart, so is he. “Eat and drink!” saith he to thee; But his heart is not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
The morsel, which thou hast eaten, thou shalt vomit up; And thou wilt have thrown away thy sweet words.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Speak not in the ears of a fool; For he will despise the wisdom of thy words.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Remove not the ancient landmark, And enter not into the fields of the fatherless!
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For their avenger is mighty; He will maintain their cause against thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Apply thy heart to instruction, And thine ears to the words of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Withhold not correction from a child; If thou beat him with the rod, he will not die.
Beat him thyself with the rod, And thou shalt rescue him from the underworld. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son, if thy heart be wise, My heart shall rejoice, even mine;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Yea, my reins shall exult, When thy lips speak right things.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thy heart envy sinners, But continue thou in the fear of the LORD all the day long;
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For surely there shall be a reward, And thine expectation shall not be cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear thou, my son, and be wise; And let thy heart go forward in the way!
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Be not thou among winebibbers, And riotous eaters of flesh;
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For the drunkard and the glutton shall come to poverty, And drowsiness will clothe a man with rags.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Hearken to thy father, who begat thee, And despise not thy mother when she is old.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Buy the truth, and sell it not; Buy wisdom and instruction and understanding.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of a righteous man shall greatly rejoice; Yea, he who begetteth a wise child shall have joy in him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Let thy father and thy mother have joy; Yea, let her that bore thee rejoice!
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
My son, give me thy heart, And let thine eyes observe my ways!
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a harlot is a deep ditch; Yea, a strange woman is a narrow pit.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Like a robber she lieth in wait, And increaseth the treacherous among men.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who hath woe? Who hath sorrow? Who contentions? Who anxiety? Who wounds without cause? Who dimness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
They that tarry long at the wine; They that go in to seek mixed wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Look not thou upon the wine when it is red, When it sparkleth in the cup, When it goeth down smoothly.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
At the last it biteth like a serpent, And stingeth like an adder.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thine eyes will look upon strange women, And thy heart will utter perverse things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Yea, thou shalt be as one that lieth down in the midst of the sea, And as one that lieth down upon the top of a mast.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
They have stricken me [[shalt thou say]], —I suffered no pain! They have beaten me, —I felt it not! When shall I awake? I will seek it yet again.
