Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When you sit to eat with a ruler, Diligently consider that which [is] before you,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And you have put a knife to your throat, If you [are] a man of appetite.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Have no desire to his delicacies, seeing it [is] lying food.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Do not labor to make wealth, Cease from your own understanding, Do you cause your eyes to fly on it? Then it is not.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
For wealth makes wings to itself, It flies to the heavens as an eagle.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Do not eat the bread of an evil eye, And have no desire to his delicacies,
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For as he has thought in his soul, so he [is]. “Eat and drink,” he says to you, And his heart [is] not with you.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
You vomit up your morsel you have eaten, And have marred your words that [are] sweet.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Do not speak in the ears of a fool, For he treads on the wisdom of your words.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Do not remove a border of ancient times, And do not enter into fields of the fatherless,
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For their Redeemer [is] strong, He pleads their cause with you.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Bring your heart to instruction, And your ear to sayings of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Do not withhold discipline from a youth, When you strike him with a rod he does not die.
You strike him with a rod, And you deliver his soul from Sheol. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son, if your heart has been wise, My heart rejoices, even mine,
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
And my reins exult when your lips speak uprightly.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Do not let your heart be envious at sinners, But—in the fear of YHWH all the day.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For is there a posterity? Then your hope is not cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear, my son, and be wise, And make your heart blessed in the way,
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Do not become drunk with wine, Among gluttonous ones of flesh,
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For the drunkard and glutton become poor, And drowsiness clothes with rags.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Listen to your father, who begot you, And do not despise your mother when she has become old.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Buy truth, and do not sell, Wisdom, and instruction, and understanding,
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of the righteous rejoices greatly, The begetter of the wise rejoices in him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Your father and your mother rejoice, Indeed, she bearing you is joyful.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Give, my son, your heart to me, And let your eyes watch my ways.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a harlot [is] a deep ditch, And a strange woman [is] a narrow pit.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
She also, as catching prey, lies in wait, And she increases the treacherous among men.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who has woe? Who has sorrow? Who has contentions? Who has complaint? Who has wounds without cause? Who has redness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Those lingering by the wine, Those going in to search out mixed wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Do not see wine when it shows itself red, When it gives its color in the cup, It goes up and down through the upright.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Its latter end—it bites as a serpent, And it stings as a viper.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Your eyes see strange women, And your heart speaks perverse things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
And you have been as one lying down in the heart of the sea, And as one lying down on the top of a mast.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
“They struck me, I have not been sick, They beat me, I have not known. When I awake—I seek it yet again!”
