Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou sittest to eate with a ruler, consider diligently what is before thee,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And put the knife to thy throte, if thou be a man giuen to the appetite.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Be not desirous of his deintie meates: for it is a deceiuable meate.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Trauaile not too much to be rich: but cease from thy wisdome.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Wilt thou cast thine eyes vpon it, which is nothing? for riches taketh her to her wings, as an eagle, and flyeth into the heauen.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Eate thou not the bread of him that hath an euil eye, neither desire his deintie meates.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For as though he thought it in his heart, so will hee say vnto thee, Eate and drinke: but his heart is not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Thou shalt vomit thy morsels that thou hast eaten, and thou shalt lose thy sweete wordes.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Speake not in the eares of a foole: for hee will despise the wisdome of thy wordes.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Remooue not the ancient boundes, and enter not into the fieldes of the fatherlesse.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For he that redeemeth them, is mightie: he will defend their cause against thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Apply thine heart to instruction, and thine eares to the wordes of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Withhold not correction from the childe: if thou smite him with the rodde, he shall not die.
Thou shalt smite him with the rodde, and shalt deliuer his soule from hell. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My sonne, if thine heart be wise, mine heart shall reioyce, and I also.
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
And my reynes shall reioyce, when thy lips speake righteous things.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thine heart bee enuious against sinners: but let it bee in the feare of the Lord continually.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For surely there is an ende, and thy hope shall not be cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
O thou my sonne, heare, and bee wise, and guide thine heart in the way.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Keepe not company with drunkards, nor with gluttons.
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For the drunkard and the glutton shall bee poore, and the sleeper shalbe clothed with ragges.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Obey thy father that hath begotten thee, and despise not thy mother when she is olde.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Bye the trueth, but sell it not: likewise wisdome, and instruction, and vnderstanding.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of the righteous shall greatly reioyce, and hee that begetteth a wise childe, shall haue ioy of him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Thy father and thy mother shall be glad, and she that bare thee shall reioyce.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
My sonne, giue mee thine heart, and let thine eyes delite in my wayes.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a whore is as a deepe ditche, and a strange woman is as a narrowe pitte.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Also she lyeth in wait as for a praye, and she increaseth the transgressers among men.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
To whome is woe? to whome is sorowe? to whom is strife? to whom is murmuring? to whom are woundes without cause? and to whome is the rednesse of the eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Euen to them that tarie long at the wine, to them that goe, and seeke mixt wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Looke not thou vpon the wine, when it is red, and when it sheweth his colour in the cup, or goeth downe pleasantly.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
In the ende thereof it will bite like a serpent, and hurt like a cockatrise.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thine eyes shall looke vpon strange women, and thine heart shall speake lewde things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
And thou shalt bee as one that sleepeth in the middes of the sea, and as hee that sleepeth in the toppe of the maste.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
They haue stricken mee, shalt thou say, but I was not sicke: they haue beaten mee, but I knew not, when I awoke: therefore will I seeke it yet still.
