Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou shalt sit to eat with a prince, consider diligently what is set before thy face.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And put a knife to thy throat, if it be so that thou have thy soul in thy own power.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Be not desirous of his meats, in which is the bread of deceit.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Labour not to be rich: but set bounds to thy prudence.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Lift not up thy eyes to riches which thou canst not have: because they shall make themselves wings like those of an eagle, and shall fly towards heaven.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Eat not with an envious man, and desire not his meats:
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Because like a soothsayer, and diviner, he thinketh that which he knoweth not. Eat and drink, will he say to thee: and his mind is not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
The meats which thou hadst eaten, thou shalt vomit up: and shalt loose thy beautiful words.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Speak not in the ears of fools: because they will despise the instruction of thy speech.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Touch not the bounds of little ones: and enter not into the field of the fatherless:
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For their near kinsman is strong: and he will judge their cause against thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Let thy heart apply itself to instruction: and thy ears to words of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Withhold not correction from a child: for if thou strike him with the rod, he shall not die.
Thou shalt beat him with the rod, and deliver his soul from hell. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son, if thy mind be wise, my heart shall rejoice with thee:
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
And my reins shall rejoice, when thy lips shall speak what is right.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thy heart envy sinners: but be thou in the fear of the Lord all the day long:
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Because thou shalt have hope in the latter end, and thy expectation shall not be taken away.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear thou, my son, and be wise: and guide thy mind in the way.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Be not in the feasts of great drinkers, nor in their revellings, who contribute flesh to eat:
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Because they that give themselves to drinking, and that club together shall be consumed; and drowsiness shall be clothed with rags.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Hearken to thy father, that beget thee: and despise not thy mother when she is old.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Buy truth, and do not sell wisdom, and instruction, and understanding.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of the just rejoiceth greatly: he that hath begotten a wise son, shall have joy in him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Let thy father, and thy mother be joyful, and let her rejoice that bore thee.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
My son, give me thy heart: and let thy eyes keep my ways.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a harlot is a deep ditch: and a strange woman is a narrow pit.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
She lieth in wait in the way as a robber, and him whom she shall see unwary, she will kill.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who hath woe? whose father hath woe? who hath contentions? who falls into pits? who hath wounds without cause? who hath redness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Surely they that pass their time in wine, and study to drink of their cups.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Look not upon the wine when it is yellow, when the colour thereof shineth in the glass: it goeth in pleasantly,
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
But in the end, it will bite like a snake, and will spread abroad poison like a basilisk.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thy eyes shall behold strange women, and thy heart shall utter perverse things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
And thou shalt be as one sleeping in the midst of the sea, and as a pilot fast asleep, when the stern is lost.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
And thou shalt say: They have beaten me, but I was not sensible of pain: they drew me, and I felt not: when shall I awake, and find wine again?
