Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou sittest to eat with a ruler, Consider diligently him that is before thee;
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And put a knife to thy throat, If thou be a man given to appetite.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Be not desirous of his dainties; Seeing they are deceitful food.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Weary not thyself to be rich; Cease from thine own wisdom.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Wilt thou set thine eyes upon that which is not? For [riches] certainly make themselves wings, Like an eagle that flieth toward heaven.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Eat thou not the bread of him that hath an evil eye, Neither desire thou his dainties:
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For as he thinketh within himself, so is he: Eat and drink, saith he to thee; But his heart is not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
The morsel which thou hast eaten shalt thou vomit up, And lose thy sweet words.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Speak not in the hearing of a fool; For he will despise the wisdom of thy words.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Remove not the ancient landmark; And enter not into the fields of the fatherless:
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For their Redeemer is strong; He will plead their cause against thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Apply thy heart unto instruction, And thine ears to the words of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Withhold not correction from the child; [For] if thou beat him with the rod, he will not die.
Thou shalt beat him with the rod, And shalt deliver his soul from Sheol. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son, if thy heart be wise, My heart will be glad, even mine:
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Yea, my heart will rejoice, When thy lips speak right things.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thy heart envy sinners; But [be thou] in the fear of Jehovah all the day long:
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For surely there is a reward; And thy hope shall not be cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear thou, my son, and be wise, And guide thy heart in the way.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Be not among winebibbers, Among gluttonous eaters of flesh:
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For the drunkard and the glutton shall come to poverty; And drowsiness will clothe [a man] with rags.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Hearken unto thy father that begat thee, And despise not thy mother when she is old.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Buy the truth, and sell it not; [Yea], wisdom, and instruction, and understanding.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of the righteous will greatly rejoice; And he that begetteth a wise child will have joy of him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Let thy father and thy mother be glad, And let her that bare thee rejoice.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
My son, give me thy heart; And let thine eyes delight in my ways.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a harlot is a deep ditch; And a foreign woman is a narrow pit.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Yea, she lieth in wait as a robber, And increaseth the treacherous among men.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who hath woe? who hath sorrow? who hath contentions? Who hath complaining? who hath wounds without cause? Who hath redness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
They that tarry long at the wine; They that go to seek out mixed wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Look not thou upon the wine when it is red, When it sparkleth in the cup, When it goeth down smoothly:
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
At the last it biteth like a serpent, And stingeth like an adder.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thine eyes shall behold strange things, And thy heart shall utter perverse things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Yea, thou shalt be as he that lieth down in the midst of the sea, Or as he that lieth upon the top of a mast.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
They have stricken me, [shalt thou say], and I was not hurt; They have beaten me, and I felt it not: When shall I awake? I will seek it yet again.
