Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Ka ibedo mondo ichiem gi ruoth, non maber gima ni e nyimi,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
ka in jawuoro to dimbri nono to onyalo keto pala e dwondi.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Kik igomb chiembe mamit, nimar chiemono en mar wuondruok.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Kik iwe tich bari ndasi ni mondo ibed ja-mwandu, bed gi rieko mondo iritri.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
Ngʼi mwandu mana matin nono, to bangʼe gidhi, nimar adiera gibiro bedo gi bwombe, kendo gifu gidhi e kor polo ka ongo.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Kik icham chiemb jagwondo, kik igomb chiembe mamit,
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
nimar en ngʼat mosiko paro nengo mochul. Owachoni niya, “Chiem kendo methi,” to chunye ok ni kodi.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Ibiro ngʼogo mano matin mane ichamo kendo ibiro bedo ni iketho kindeni kuom pwoch mipuoyego.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Kik iwuo ne ngʼat mofuwo, nikech obiro chayo rieko mag wechegi.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Kik igol kidi mar kiewo machon, kata ima nyithindo maonge wuone puothegi;
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
nimar Jal moritogi en ratego; obiro chwakogi e kindi kodgi.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Ket chunyi ne puonj to iti ne weche mag ngʼeyo.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Kik itamri kumo nyathi; nimar chwat ok nyal nege.
Kikumo nyathi kod kede to obiro reso chunye aa e tho. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Wuoda, ka chunyi riek, eka chunya biro bedo mamor,
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
chunya ma iye nobed mamor ka lewi wacho gima nikare.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Kik ibed gi nyiego e chunyi nikech joricho; to kinde duto bedi gi dwaro mar luoro Jehova Nyasaye moloyo.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Adier, ka itimo kamano to inibed gi geno e ndalo mabiro, kendo genoni ok nongʼad oko.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Wuoda, winja, eka inibed mariek, kendo ket chunyi e yo moriere tir.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Kik iriwri gi jogo ma madho kongʼo mangʼeny kata jowuoro mohero ringʼo,
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
nimar jomer kod jowuoro bedo jochan, kendo nongʼno rwakogi gi lewni moti.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Winj wuonu, nikech en ema nonywoli, kendo kik icha minu ka oti.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Adiera gi rieko gi puonjruok kod ngʼeyo tiend wach ema nyaka iyudi, kata dabed ni ingʼiewogi gi nengo matek.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Wuon ngʼat makare nigi mor maduongʼ; ngʼatno man-gi wuowi mariek obedo mamor kode.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Mad wuonu gi minu bed mamor; mad minu mane onywoli bed gi ilo.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Wuoda, miya chunyi, kendo ket wengegi orit yorena,
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
nimar dhako ma jachode en bur matut, to dhako mabayo en soko madiny.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Ka jamecho obuto korito, to omedo keto ji ma ok jo-adiera mangʼeny e kind ji.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
En ngʼa man-gi masira? En ngʼa man-gi lit? En ngʼa man-gi lweny? En ngʼa man-gi ngʼur? En ngʼa man-gi adhonde ma ok owinjore? En ngʼa man-gi wangʼ makwar motimo remo?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Jogo madeko oko ka kongʼo, madhi mondo gibil kongʼo mokik mayoreyore.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Kik ingʼi kongʼo kochiek mowalo, ka obabni e kikombe, ka omadhore mos kolor piny!
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Bangʼe to okecho ka thuol kendo oketo kwiri kaka fu.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Wengeni biro neno gik mayoreyore to pachi paro gik morundore.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Ibiro chalo ngʼat ma nindo e nam mar apaka matek, ka inindo ewi apaka.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Ibiro wacho niya, “Gigoya, to ok ahinyra! Gigoya, to ok awinji! Karangʼo ma abiro chiewoe mondo adog ameth kendo?”
