Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Když sedneš k jídlu se pánem, pilně šetř, co jest před tebou.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Jinak vrazil bys nůž do hrdla svého, byl-li bys lakotný.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Nežádej lahůdek jeho, nebo jsou pokrm oklamavatelný.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Neusiluj, abys zbohatl; od opatrnosti své přestaň.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
K bohatství-liž bys obrátil oči své? Poněvadž v náhle mizí; nebo sobě zdělalo křídla podobná orličím, a zaletuje k nebi.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Nejez chleba člověka závistivého, a nežádej lahůdek jeho.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
Nebo jak on sobě tebe váží v mysli své, tak ty pokrmu toho. Díť: Jez a pí, ale srdce jeho není s tebou.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Skyvu svou, kterouž jsi snědl, vyvrátíš, a zmaříš slova svá utěšená.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Před bláznem nemluv, nebo pohrdne opatrností řečí tvých.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Nepřenášej mezníku starodávního, a na pole sirotků nevcházej.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Silnýť jest zajisté ochránce jejich; onť povede při jejich proti tobě.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Zaveď k učení mysl svou, a uši své k řečem umění.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Neodjímej od mladého kázně; nebo umrskáš-li jej metlou, neumřeť.
Ty metlou jej mrskávej, a tak duši jeho z pekla vytrhneš. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Synu můj, bude-li moudré srdce tvé, veseliti se bude srdce mé všelijak ve mně;
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
A plésati budou ledví má, když mluviti budou rtové tvoji pravé věci.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Nechť nezávidí srdce tvé hříšníku, ale raději choď v bázni Hospodinově celý den.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Nebo poněvadž jest odplata, naděje tvá nebude podťata.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Slyš ty, synu můj, a buď moudrý, a naprav na cestu srdce své.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Nebývej mezi pijány vína, ani mezi žráči masa.
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Nebo opilec a žráč zchudne, a ospánlivost v hadry obláčí.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Poslouchej otce svého, kterýž tě zplodil, aniž pohrdej matkou svou, když se zstará.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Pravdy nabuď, a neprodávej jí, též moudrosti, umění a rozumnosti.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Náramně bývá potěšen otec spravedlivého, a ten, kdož zplodil moudrého, veselí se z něho.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Nechať se tedy veselí otec tvůj a matka tvá, a ať pléše rodička tvá.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Dej mi, synu můj, srdce své, a oči tvé cest mých ať ostříhají.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Nebo nevěstka jest jáma hluboká, a studnice těsná žena cizí.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Onať také jako loupežník úklady činí, a zoufalce na světě rozmnožuje.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Komu běda? komu ouvech? komu svady? komu křik? komu rány darmo? komu červenost očí?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Těm, kteříž se zdržují na víně; těm, kteříž chodí, aby vyhledali strojené víno.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Nehleď na víno rdící se, že vydává v koflíku záři svou, a přímo vyskakuje.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Naposledy jako had uštípne, a jako štír ušťkne.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Oči tvé hleděti budou na cizí, a srdce tvé mluviti bude převrácené věci,
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
A budeš jako ten, kterýž spí u prostřed moře, a jako ten, kterýž spí na vrchu sloupu bárky.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Díš: Zbili mne, a nestonal jsem, tloukli mne, a nečil jsem; když procítím, dám se zase v to.
