Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
Aka taemrhai taengah buh ang ham na ngol vaengah, na mikhmuh kah aka om te tah, na yakming rhoe na yakming ham om.
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
Hinglu neh na boei atah na olrhong ni tumca neh na nuen.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Laithae buh la a om dongah amih kah antui te ngaidam boeh.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Boei ham khaw kohnue boeh, na yakmingnah nen khaw toeng dae.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
A taengah na mik na hoih la na hoih nama? Tedae om hae mahpawh. A phae cawn, cawn vetih, atha bangla vaan ah a ding lamni a ding eh.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Moeithae kah buh te caak pah boeh. Anih kah antui te khaw ngaidam rhoela ngaidam boeh.
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
A hinglu neh aka nainong bangla amah loh nang taengah, “Ca van, o van,” a ti tangloeng. Tedae, a lungbuei tah nang taengah a khueh moenih.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Namah kah kamat ca na caak te na lok hae vetih, na ol ding ni na poeih rhung eh.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
Hlang ang hna ah thui pah boeh. Na olthui dongkah lungmingnah te a hnoelrhoeng hae ni.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Khosuen kah rhi te rhawt boeh, cadah kah khohmuen te khaw cuk thil boeh.
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
Amah, amih aka tlan tah tlungluen tih, amih kah tuituknah te nang taengah ni han suk eh.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Thuituennah he na lungbuei ah, mingnah ol he na hna ah dueh lah.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Thuituennah dongah camoe te hloh boeh. Cungcik neh anih na boh akhaw duek aih mahpawh.
Nang loh caitueng neh na taam cakhaw, a hinglu ni saelkhui lamkah na huul pah. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
Ka ca, na lungbuei ni a cueih atah, kai khaw ka lungbuei a kohoe van ni.
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
Ka kuel pataeng sundaep ngawn ni ta, na hmuilai loh vanat la a thui vaengah te.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Hlangtholh rhoek taengah na lungbuei te thatlai boel saeh. Tedae BOEIPA mah hnin takuem ah hinyahnah.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Khohmai he a om pueng oeh dongah na ngaiuepnah khaw muei mahpawh.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Ka ca nang loh hnatun lamtah cueih lah. Te vaengah na lungbuei kah a longpuei khaw uem van saeh.
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Amih yumii taengah, maehkai taengah om boeh.
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
Yumii neh carhut long tah khodaeng a pang vetih, ihdut long khaw hnipen ni a bai eh.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Nang aka cun na pa ol te hnatun lamtah, na nu khaw a patong vaengah hnoelrhoeng boeh.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Oltak he vawtthaih lamtah cueihnah, thuituennah, yakmingnah khaw yoi boeh.
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
Omngaih coeng, omngaih coeng, hlang dueng aka cun a napa tah omngaih rhoela omngaih coeng. Hlang cueih aka cun khaw a soah a kohoe coeng.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Na nu neh na pa te a kohoe saeh lamtah nang aka cun khaw omngaih saeh.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Ka ca na lungbuei te kamah taengla m'pae. Na mik loh ka longpuei he a ngaingaih la khueinah saeh.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
Pumyoi he vaam a dung, kholong nu khaw tangrhom caek la om.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
Anih khaw dingca bangla rhongngol tih, hlang rhoek taengah hnukpoh la a thap pah.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Anunae, unim ca te, ngaisahueng la unim ca te, unimca olpungkacan neh hohmuhnah, kohuetnah aka khueh te unim ca? Lungli lungla la tloh aka yook te unim, a mik aka lingduk te unim.
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Misurtui dongah aka bol, yu hoem hamla aka pong dae ni te.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
Misurtui te sungsa dongah a thimyum la a lang vaengah, a mikhmuh boengloeng khuiah vanat la a caeh vaengah khaw so boeh.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
A hmailong ah rhul kah a tuk bangla, rhulthae kah a phuh bangla om ni.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Na mik loh a lang la a hmuh vetih, na lungbuei long khaw calaak ol ni a thui eh.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
Tuitun tuilung kah aka yalh bangla, cungkui soi ah aka yalh bangla na om ni.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
Kai he n'taam uh dae a tloh moenih, kai n'thoek uh dae ka yaak moenih. Me vaengah nim ka haenghang vetih a tloe neh ka khoep ham ka hmuh ve,” na ti hae ni.
