< Proverbe 22 >
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
melius est nomen bonum quam divitiae multae super argentum et aurum gratia bona
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
dives et pauper obviaverunt sibi utriusque operator est Dominus
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
callidus vidit malum et abscondit se innocens pertransiit et adflictus est damno
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
finis modestiae timor Domini divitiae et gloria et vita
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
arma et gladii in via perversi custos animae suae longe recedit ab eis
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
proverbium est adulescens iuxta viam suam etiam cum senuerit non recedet ab ea
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
dives pauperibus imperat et qui accipit mutuum servus est fenerantis
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
qui seminat iniquitatem metet mala et virga irae suae consummabitur
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
qui pronus est ad misericordiam benedicetur de panibus enim suis dedit pauperi
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
eice derisorem et exibit cum eo iurgium cessabuntque causae et contumeliae
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
qui diligit cordis munditiam propter gratiam labiorum suorum habebit amicum regem
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
oculi Domini custodiunt scientiam et subplantantur verba iniqui
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
dicit piger leo foris in medio platearum occidendus sum
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
fovea profunda os alienae cui iratus est Dominus incidet in eam
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
stultitia conligata est in corde pueri et virga disciplinae fugabit eam
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
qui calumniatur pauperem ut augeat divitias suas dabit ipse ditiori et egebit
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
inclina aurem tuam et audi verba sapientium adpone autem cor ad doctrinam meam
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
quae pulchra erit tibi cum servaveris eam in ventre tuo et redundabit in labiis tuis
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
ut sit in Domino fiducia tua unde et ostendi eam tibi hodie
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
ecce descripsi eam tibi tripliciter in cogitationibus et scientia
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
ut ostenderem tibi firmitatem et eloquia veritatis respondere ex his illi qui misit te
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
non facias violentiam pauperi quia pauper est neque conteras egenum in porta
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
quia Dominus iudicabit causam eius et configet eos qui confixerint animam eius
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
noli esse amicus homini iracundo neque ambules cum viro furioso
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
ne forte discas semitas eius et sumas scandalum animae tuae
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
noli esse cum his qui defigunt manus suas et qui vades se offerunt pro debitis
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
si enim non habes unde restituas quid causae est ut tollat operimentum de cubili tuo
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
ne transgrediaris terminos antiquos quos posuerunt patres tui
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
vidisti virum velocem in opere suo coram regibus stabit nec erit ante ignobiles